Președintele UDMR, Kelemen Hunor, avertizează că formațiunea sa se va opune prin toate mijloacele de care dispune unei reforme administrativ-teritoriale care ar afecta drepturile comunităților maghiare. În contextul propunerilor de comasare a localităților și de reorganizare a județelor, liderul Uniunii cere ca fiecare localitate vizată de o fuziune să decidă prin referendum.
Kelemen Hunor susține că reforma trebuie să simplifice administrația și să îmbunătățească serviciile publice, cu respectarea drepturilor comunităților locale. El a spus că a discutat la Aiud cu viceprimari ai UDMR din localități conduse de primari români și că a avut consultări similare cu reprezentanți locali din zona Rimetea. Potrivit acestuia, discuțiile inițiale vizau comasarea localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori, însă între timp au apărut și alte propuneri, pe care le consideră insuficient chibzuite.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri seară că reorganizarea administrativ-teritorială nu a fost încă dezbătută oficial în partid. El a explicat că europarlamentarul Dragoș Benea a propus analizarea unei reorganizări a județelor după un model apropiat de cel al circumscripțiilor curților de apel. Grindeanu a adăugat că PSD este pregătit să își asume reforma, chiar dacă aceasta ar putea avea costuri electorale.
Liderul social-democrat a dat exemplul județelor Ialomița și Călărași. Potrivit lui Grindeanu, președinții celor două consilii județene i-au transmis că au discutat între ei și că susțin ideea unirii județelor. El a mai spus că unele localități mici au resurse insuficiente pentru a-și finanța administrația, a pregăti proiecte cu fonduri europene și a oferi servicii publice de calitate. Reducerea cheltuielilor de funcționare și îmbunătățirea acestor servicii ar fi, în opinia sa, printre obiectivele reformei.
Dragoș Benea, care coordonează grupul de lucru al PSD pe această temă, susține că 55% dintre orașele din România au în prezent sub pragul legal de 10.000 de locuitori. Europarlamentarul propune stabilirea unor criterii prin care să fie evaluată capacitatea localităților de a-și susține administrația și de a furniza servicii publice.
Planul prezentat de Benea prevede înființarea unor comitete județene în jurul prefecturilor, cu participarea consiliilor județene și a instituțiilor responsabile de cadastru, statistică, educație, ordine publică și agricultură. Acestea ar urma să furnizeze date și propuneri pentru o nouă hartă administrativă. Documentul rezultat ar putea sta la baza unei eventuale angajări a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Dacă va fi pusă în aplicare, reforma ar fi prima reorganizare administrativ-teritorială de amploare a României de la cea din 1968.