Călin Georgescu a obținut luni, 9 noiembrie 2026, o decizie favorabilă din partea Tribunalului București, după ce a cerut înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai puțin restrictivă. Judecătorii au admis solicitarea fostului candidat la alegerile prezidențiale și au decis plasarea acestuia în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Hotărârea nu este însă definitivă și nici executorie, astfel că Georgescu rămâne, deocamdată, în arest preventiv. Decizia finală urmează să fie luată de Curtea de Apel București.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale se află în arest din 29 septembrie 2026, într-un dosar instrumentat de procurorii DIICOT, în care este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Prejudiciul reclamat de un om de afaceri din Buzău se ridică la aproximativ 1,1 milioane de euro.
Cererea de înlocuire a arestului preventiv trebuia analizată săptămâna trecută, însă Tribunalul București a decis amânarea dezbaterilor. Motivul a fost lipsa motivării hotărârii prin care Curtea de Apel București dispusese prelungirea arestului preventiv. Magistrații au considerat necesară examinarea documentului înainte de a se pronunța asupra noii solicitări formulate de apărare.
În urma ședinței de luni, Tribunalul București a admis cererea lui Călin Georgescu, stabilind că măsura arestării preventive poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu. Judecătorii au dispus și punerea acestuia în libertate, dacă nu este reținut sau arestat într-o altă cauză, însă numai după ce hotărârea va rămâne definitivă.
Procurorii DIICOT pot contesta soluția, iar până la pronunțarea unei decizii definitive fostul candidat nu poate părăsi arestul preventiv în baza hotărârii Tribunalului.
Dosarul penal a fost deschis în urma unei plângeri formulate de Răzvan Leu, un om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost înșelat într-o operațiune financiară legată de tranzacționarea metalelor prețioase.
Potrivit informațiilor prezentate de anchetatori, omul de afaceri căuta finanțare pentru dezvoltarea unui proiect și ar fi fost îndrumat să ia legătura cu Ionel Rusen, prezentat drept o persoană care putea facilita obținerea unui împrumut important.
Ulterior, Rusen i-ar fi făcut cunoștință cu cetățeanul italian Massimiliano Arena, despre care se afirma că ar reprezenta o instituție bancară din Elveția.
În cadrul discuțiilor ar fi fost propusă o linie de credit de șase milioane de euro, pentru accesarea căreia Răzvan Leu trebuia să achite o garanție de un milion de euro.
Anchetatorii susțin că din această sumă, aproximativ 100.000 de euro ar fi urmat să fie utilizați pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu.
Ulterior, omul de afaceri ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi promis posibilitatea majorării finanțării până la 15 milioane de euro.
Împrumutul nu s-ar fi concretizat, iar Răzvan Leu ar fi solicitat restituirea banilor fără să îi recupereze. În aceste condiții, acesta a depus plângerea care a stat la baza investigației desfășurate de DIICOT.
În același dosar este cercetat și Ionel Rusen, despre care procurorii susțin că ar fi avut un rol important în intermedierea presupusei operațiuni frauduloase.
Ancheta a inclus percheziții și verificări ale unor dispozitive electronice ridicate de la domiciliul lui Călin Georgescu din Mogoșoaia. Procurorii încearcă să stabilească traseul sumelor de bani și rolul fiecărei persoane implicate în tranzacțiile investigate.
Situația juridică a fostului candidat a trecut prin mai multe schimbări în ultimele săptămâni. Inițial, Tribunalul București a respins solicitarea procurorilor privind arestarea preventivă și a dispus controlul judiciar.
DIICOT a contestat această hotărâre, iar Curtea de Apel București a decis, pe 29 septembrie, arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen pentru 30 de zile.
Ulterior, fostul candidat a încercat în repetate rânduri să obțină o măsură preventivă mai blândă. Deși a primit anterior soluții favorabile la Tribunalul București, acestea au fost desființate de instanța superioară.
La sfârșitul lunii octombrie, Curtea de Apel București a decis prelungirea arestului preventiv cu încă 30 de zile, până la 27 noiembrie.
Noua hotărâre pronunțată luni, 9 noiembrie, îi oferă lui Georgescu posibilitatea de a fi plasat în arest la domiciliu, însă situația sa nu se schimbă efectiv până la soluționarea definitivă a cererii.
Este important de precizat că măsurile preventive nu reprezintă o condamnare și nu stabilesc vinovăția unei persoane. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile formulate de procurori trebuie demonstrate în cadrul procedurilor judiciare.
Prin urmare, deși Tribunalul București a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, fostul candidat la prezidențiale rămâne pentru moment privat de libertate. Următoarea etapă decisivă va avea loc la Curtea de Apel București, care va stabili dacă hotărârea favorabilă lui Călin Georgescu va fi menținută sau dacă acesta va continua să fie cercetat în arest preventiv.