Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat la Bruxelles cu ministrul român al Finanțelor, Alexandru Nazare, și cu omologii săi din Uniunea Europeană despre achizițiile comune de armament și echipamente militare. Statele europene caută modalități de a-și consolida apărarea în condițiile în care bugetele naționale sunt deja sub presiune. Una dintre soluțiile discutate este gruparea comenzilor, astfel încât țările participante să poată negocia prețuri mai bune și să cumpere echipamente compatibile cu cele folosite de aliați.
Discuțiile au loc într-un context economic dificil. Gazele naturale costă pe piețele europene de aproape trei ori mai mult decât înainte de izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, iar scumpirea energiei pune presiune atât pe bugetele familiilor, cât și pe cele ale guvernelor. În medie, deficitul bugetar al statelor membre, raportat la dimensiunea economiilor lor, este de două ori mai mare decât acum un deceniu. În aceste condiții, guvernele trebuie să găsească miliarde de euro suplimentare pentru apărare.
Anul trecut, doar 24% dintre achizițiile militare europene au fost făcute în comun, sub obiectivul de cel puțin 35%. În ultimii patru ani, 78% dintre armele și echipamentele militare majore importate au provenit din afara Uniunii Europene. Aproximativ jumătate din totalul acestor importuri au venit din Statele Unite.
Când fiecare țară își negociază separat contractele, comenzile mai mici pot duce la prețuri mai mari. În plus, armatele pot ajunge să folosească sisteme care nu sunt compatibile între ele, ceea ce îngreunează cooperarea în misiuni comune. Pentru România, participarea la comenzi alături de alte state ar putea însemna condiții mai bune de achiziție și echipamente mai ușor de folosit în operațiuni cu aliații.
Discuțiile de la Bruxelles au vizat și investițiile în producția europeană de armament și în tehnologii noi, pentru a reduce dependența de furnizorii din afara Uniunii. Următorul pas este ca statele membre să stabilească ce echipamente pot comanda împreună. Comisia Europeană pregătește până la sfârșitul anului propuneri pentru simplificarea procedurilor de achiziție, iar obiectivul este ca, până la finalul lui 2027, cel puțin 40% dintre achizițiile militare să fie realizate în comun.