Ilie Bolojan solicită Guvernului condus de Luca Niculescu să amâne plățile restante către magistrați, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererile unor judecători și foști judecători români privind achitarea eșalonată a drepturilor salariale. Fostul premier consideră că soluția îi susține poziția și oferă Executivului argumente pentru reevaluarea calendarului de plată.
Cauza a vizat cinci reclamanți care contestau neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care obținuseră despăgubiri pentru diferențe de remunerație. Aceștia susțineau că fuseseră discriminați în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari și că aveau de recuperat aproximativ 300.000 de euro. CEDO le-a respins cererile în unanimitate.
Într-un mesaj publicat joi seară pe Facebook, liderul PNL a afirmat că hotărârea confirmă argumentele pe care le-a invocat anterior în privința restanțelor salariale din justiție. În opinia sa, achitarea imediată a unor obligații de ordinul miliardelor de lei ar pune o presiune considerabilă asupra finanțelor publice.
„Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, a transmis Bolojan.
Fostul șef al Executivului susține că aceste plăți trebuie analizate în raport cu situația economică și cu celelalte cheltuieli pe care statul trebuie să le acopere. El consideră nedreaptă impunerea unor plăți imediate de asemenea dimensiuni fără evaluarea consecințelor asupra bugetului și asupra serviciilor destinate populației:
„Într-o situație economică dificilă, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se țină cont de impactul asupra bugetului și de celelalte obligații față de cetățeni.”
Bolojan a criticat și împrejurările în care au fost stabilite unele dintre drepturile salariale. Potrivit interpretării sale, decizia europeană ridică întrebări despre posibile conflicte de interese în cazul judecătorilor care au pronunțat anumite hotărâri în România.
Acesta a susținut că asemenea suspiciuni pot afecta credibilitatea sistemului judiciar, într-un moment în care încrederea cetățenilor în instituții este deja redusă. Afirmațiile privind conflictele de interese reprezintă poziția exprimată de liderul liberal.
În același mesaj, fostul premier a insistat că stabilirea priorităților pentru folosirea resurselor publice trebuie să revină Guvernului și Parlamentului. El a argumentat că amânarea sau eșalonarea unor obligații de plată nu echivalează automat cu încălcarea drepturilor omului.
Poziția sa privește calendarul achitării restanțelor și impactul acestora asupra bugetului. Respingerea cererilor de către CEDO în cauza prezentată nu trebuie confundată cu anularea drepturilor salariale stabilite prin hotărârile instanțelor naționale.
La final, Bolojan a cerut actualei guvernări să își asume o alegere privind gestionarea acestor obligații financiare. Folosind expresia „aristocrația bugetară”, liderul PNL a acuzat existența unui tratament privilegiat și a susținut că Executivul trebuie să urmărească interesul general atunci când decide distribuirea banilor publici.
