Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să renunțe la impozitul pe cifra de afaceri începând cu 2027, după o reducere aplicată în cursul acestui an. În paralel, executivul anunță o creștere a salariului minim cu aproximativ 6,3%, începând cu data de 1 iulie. Mesajul, transmis public de premier, mizează pe investiții și pe continuitatea activității marilor companii din România.
Ce prevede decizia și când se aplicăPotrivit declarațiilor oficiale, schema fiscală ar urma să fie ajustată în doi pași: o diminuare a impozitului pe cifra de afaceri în 2026, urmată de eliminarea integrală din 2027. Măsura este prezentată drept un semnal de stabilitate pentru mediul privat și o încercare de a menține competitivitatea României în regiune, în special pentru companiile cu rulaje mari, sensibile la modificări de costuri.
„România are nevoie de investiții și stabilitate economică. De aceea, reducem impozitul pe cifra de afaceri anul acesta și îl eliminăm complet de anul viitor, pentru a susține companiile care țin economia în mișcare. În paralel, majorăm salariul minim cu aproximativ 6,3% de la 1 iulie. Echilibru între creștere economică și câștiguri mai bune pentru români”
Executivul susține că pachetul urmărește un echilibru între stimularea investițiilor și protejarea veniturilor lucrătorilor cu salarii mici. În logica anunțului, relaxarea fiscală pe cifra de afaceri ar trebui să elibereze resurse pentru planuri de extindere, în timp ce majorarea salariului minim să atenueze presiunea asupra puterii de cumpărare.
Semnal pentru industrie: riscuri dacă se menține taxaÎntr-un interviu acordat postului Digi 24, premierul a subliniat că orice recul al producției la marii actori industriali — cum sunt Dacia-Renault sau Ford — lovește direct în exporturi și, implicit, în veniturile bugetare. Oficialul a spus că deciziile de investiții se iau cu unu-doi ani înainte, iar structura de costuri cântărește decisiv în alegerea țărilor în care se alocă noi proiecte ori noi modele de fabricație.
“Asta mă îngrijorează. Dacă veți întreba orice lider politic, care s-a întâlnit cu cei de la Dacia-Renault, cu cei de la Ford, care sunt două companii care țin exporturile noastre pe piață, nu cred că vor avea tupeul să nu recunoască. La fiecare întâlnire li s-a spus: dacă nu scoateți această taxă de 1% pe cifra de afaceri, avem probleme serioase în interiorul grupurilor noastre.
Am redus-o anul acesta, acest tip de decizii se ia cu un an-doi înainte. În momentul în care analizele de cost la o companie arată că producția într-o țară e mai scumpă decât în altă țară conducerea grupului va lua decizia să mute probabil unde e mai avantajos.
Nu suntem singuri în lume asta. Inclusiv în interiorul grupurilor care au companii în România este o competiție pentru a prinde comenzi. Pentru a fabrica un anumit model într-o țară sau alta și deci această măsură pe care am luat-o cred că va îndrepta lucrurile și ne va face mai atractivi pentru marile investiții”, a declarat Bolojan.
Pe lângă presiunea costurilor, autoritățile mizează pe un efect de ancorare a planurilor marilor companii: prin anunțarea din timp a eliminării impozitului pe cifra de afaceri, România încearcă să devină o opțiune mai solidă în competiția internă din marile grupuri internaționale pentru alocarea producției. Argumentul invocat: reducerea poverii fiscale pe rulaj ar îmbunătăți randamentul proiectelor locale și ar susține investițiile noi.
În același timp, creșterea cu 6,3% a salariului minim de la 1 iulie este prezentată ca o măsură socială complementară, menită să ducă o parte din beneficiile economice către angajații cu venituri mici. Autoritățile vorbesc despre „echilibru” între relaxarea fiscală pentru firme și protejarea veniturilor salariaților, cu așteptarea ca productivitatea și investițiile în tehnologie să absoarbă presiunea pe costuri.
Rămâne de urmărit modul în care companiile vor integra noile parametri în bugete și dacă anunțul privind eliminarea din 2027 va înclina balanța pentru proiecte industriale care concurează, intern, cu alte țări din regiune.