Uncategorized

Și tocmai de aceea le lăsasem acel plic sub bolul cu fructe. Am coborât din taxi în fața blocului mamei mele și, pentru prima dată după multe luni, am simțit că pot respira fără să mă uit peste umăr. Mama m-a îmbrățișat fără să pună întrebări. A pus ceainicul pe foc, mi-a turnat o cană … Read more

Partea a 2-a, continuarea povestii –Ușa s-a deschis încet. În prag stătea o femeie de vreo treizeci și cinci de ani, cu un copil de câțiva ani ascuns după piciorul ei. Ne-a privit nedumerită. — Bună ziua… îl caut pe Costel, a spus bătrâna cu un zâmbet cald. Sunt mama lui. Femeia a rămas câteva … Read more

…În clipa următoare, tata a ridicat paharul, pregătit să arunce și mai multă otravă în fața tuturor, dar unchiul Toma a făcut doi pași înainte. Mi-a făcut un semn discret, un gest mic, dar apăsător, care mi-a întors stomacul pe dos. Am simțit plicul în buzunarul sacoului, greu ca o piatră. Nu știam ce era … Read more

…nu apucasem să întreb nimic. Mă agățam de brațul lui Sandu, iar inima îmi bătea atât de tare încât simțeam că o aud în urechi. Încercam să mă uit din nou spre sicrie, dar vederea îmi era încețoșată de lacrimi și de groază. În mintea mea răsuna un singur gând: dacă unul dintre sicrie era … Read more

Am ieșit afară fără grabă, simțind cum toți ochii rămân agățați de mine, de parcă abia atunci mă vedeau cu adevărat. Vântul ridicat de palele elicopterului îmi flutura părul și puloverul simplu, acela pe care îl consideraseră prea modest pentru o femeie „care încă nu se descurcă în viață”. Dar pentru prima dată, hainele mele … Read more

Am simțit cum toți ochii se lipesc de mine, de parcă până atunci aș fi fost invizibilă, iar brusc se aprinsese un reflector uriaș în mijlocul sălii. M-am ridicat încet, fără grabă, cu o liniște pe care n-o mai simțisem de mult. Nu pentru că nu mă durea ce făcuseră ani la rând, ci pentru … Read more

De aici a început totul să mă apese cu adevărat.Simțeam cum trag pentru toată lumea, iar nimeni nu trage pentru mine. Anii au trecut, iar eu m-am obișnuit cu ritmul ăsta obositor.Munceam, învățam, plăteam.La un moment dat, nici nu mai aveam timp să mă întreb dacă e corect.Era viața mea și basta. După ce am … Read more

Exact în secunda aceea, privirea Ramonei s-a schimbat. Din aroganță s-a transformat într-o curiozitate neliniștită, apoi într-o mică teamă pe care doar eu o observasem. Eu însă am rămas calmă. Țineam telefonul la ureche și simțeam cum roata norocului se întoarce încet, dar sigur. — „Da”, am răspuns zâmbind. „Sunt în hol. Aș avea nevoie … Read more

La început, credeam că au făcut cel mai mare bine posibil. Eram o adolescentă pierdută, cu lumea făcută bucăți, și simplul fapt că nu dormeam singură în casa aceea uriașă îmi dădea un fel de liniște. Dar liniștea aceea avea să mă coste scump. Mult mai scump decât mi-aș fi imaginat vreodată. În primele luni, … Read more

Când telefonul lui a pornit a treia oară, cu sunetul acela enervant de care mă rugase să nu mă ating niciodată, am deschis ochii doar cât să văd cum se ridică brusc în fund, buimac și deja iritat. Obișnuia să găsească totul pregătit: apa caldă curgea, cafeaua îl aștepta în ibric, cămășile erau apretate și … Read more