Kelemen Hunor respinge scenariul suspendării lui Nicușor Dan și susține că președintele nu a făcut nimic care să contravină Constituției. Liderul UDMR a declarat marți, 29 septembrie, că nemulțumirile politice sau scăderea susținerii unui șef de stat nu reprezintă motive suficiente pentru declanșarea unei asemenea proceduri.
În opinia sa, România nu are nevoie de un nou conflict instituțional, mai ales într-un moment în care problema formării Guvernului și cea a majorității parlamentare rămân nerezolvate.
Kelemen Hunor: „Eu nu susțin așa ceva” Președintele UDMR a afirmat că o eventuală suspendare trebuie să se bazeze pe motivele prevăzute de Constituție, nu pe preferințe sau calcule politice.
„Președintele n-a făcut nimic împotriva Constituției. În Constituție scrie care sunt motivele pentru care poți să mergi la o suspendare. Așa, politic, că nu-mi place, că a pierdut din susținere… Nu. Deci eu nu susțin așa ceva”, a declarat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a avertizat că un asemenea demers ar adăuga tensiuni unei situații politice deja complicate. El consideră că prioritatea ar trebui să fie rezolvarea blocajului guvernamental și identificarea unei majorități parlamentare.
„N-a reușit să rezolve nici problema guvernului, nici problema majorității și acum unii vor să treacă la suspendare. Deci nu, așa ceva n-aș susține în niciun caz”, a completat acesta.
AUR a anunțat demersuri pentru suspendare Poziția lui Kelemen Hunor vine în contextul în care AUR a decis, încă din 1 iulie, să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan și să inițieze demersuri pentru organizarea alegerilor anticipate.
Până în prezent, nu există însă numărul de voturi necesar pentru suspendare. Declarația liderului UDMR arată că acesta nu susține o astfel de inițiativă în condițiile prezentate.
La rândul său, Nicușor Dan a declarat pe 29 aprilie că nu se teme de suspendare, întrucât consideră că nu a încălcat Constituția.
Ce presupune procedura de suspendare Articolul 95 din Constituție prevede posibilitatea suspendării președintelui în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care acesta încalcă prevederile constituționale. Textul nu enumeră concret toate faptele care ar putea intra în această categorie.
Propunerea poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor și trebuie adusă fără întârziere la cunoștința președintelui.
În cadrul procedurii, Parlamentul consultă Curtea Constituțională. Avizul acesteia are caracter consultativ, ceea ce înseamnă că nu obligă parlamentarii să voteze într-un anumit sens. Președintele poate oferi explicații Parlamentului cu privire la faptele care îi sunt imputate.
Suspendarea se decide în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă propunerea este aprobată, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demitere. Cetățenii decid atunci dacă președintele suspendat își pierde sau nu funcția.
Traian Băsescu a fost suspendat de două ori După Revoluție, Traian Băsescu a fost singurul președinte al României suspendat de Parlament. Procedura a fost aplicată în cazul său în două rânduri, în 2007 și în 2012.
În cazul lui Nicușor Dan, Kelemen Hunor susține că nu există un temei constituțional pentru un asemenea demers și respinge transformarea nemulțumirilor politice într-un nou conflict între instituții.