Unde e micul meu dejun la pat
Am zâmbit. Un zâmbet liniștit. Atât de liniștit, încât nici eu nu mă recunoșteam. El mânca cu poftă, fără să-și ridice privirea din telefon. Eu stăteam pe marginea patului și îl priveam. Pentru prima dată îl vedeam clar. Nu bărbatul care mi-a adus flori. Nu omul care spunea că vrea liniște. Ci un om comod. … Read more