Donald Trump propune un „Consiliu al Păcii” cu rol de supraveghere a Organizația Națiunilor Unite
Declarațiile făcute la Washington de președintele american au stârnit reacții puternice pe scena internațională. În cadrul reuniunii inaugurale a noului „Consiliu al Păcii”, Donald Trump a afirmat că această structură ar putea „aproape să supravegheze ONU” și să se asigure că instituția globală „funcționează corespunzător”.
Afirmația a alimentat temerile potrivit cărora liderul de la Casa Albă ar urmări crearea unei entități alternative, cu influență directă asupra mecanismelor actuale de guvernanță globală. Totuși, Trump nu a vorbit explicit despre desființarea ONU, ci mai degrabă despre o „consolidare” a acesteia.
„Ne vom asigura că agențiile sale sunt funcționale. Au nevoie de ajutor financiar și îl vor primi. ONU are un potențial extraordinar”, a declarat președintele american, subliniind că organizația rămâne „foarte importantă”, în ciuda criticilor frecvente la adresa eficienței sale.
Declarațiile vin într-un context tensionat, în care ONU se confruntă cu dificultăți bugetare majore. O parte a problemelor financiare este legată de restanțele Statelor Unite, estimate la aproape patru miliarde de dolari. Secretarul general al organizației a avertizat recent asupra riscului unui „colaps financiar iminent”.
SUA anunță o contribuție de 10 miliarde de dolari
Într-un moment considerat simbolic, Trump a anunțat că Statele Unite vor contribui cu 10 miliarde de dolari la noul Consiliu al Păcii.
„Este o sumă foarte mică dacă o comparăm cu costurile războiului”, a spus el, argumentând că investiția în pace este mai eficientă decât gestionarea conflictelor armate.
Potrivit administrației americane, o parte dintre fonduri – aproximativ 5 miliarde de dolari – ar proveni din contribuțiile statelor membre și din donații, fiind direcționate în special către reconstrucția Fâșiei Gaza, una dintre temele centrale ale reuniunii inaugurale.
Carta Consiliului prevede ca membrii permanenți să contribuie cu câte un miliard de dolari pentru aderare, fapt ce a generat critici potrivit cărora noul organism ar putea deveni o versiune „cu plată” a Consiliului de Securitate al ONU.
Liderii susținuți de Trump și mesajele politice
În discursul său, Donald Trump a făcut referire și la liderii politici pe care i-a sprijinit public în ultimii ani, sugerând că susținerea sa a contribuit la succesul acestora.
El i-a menționat pe:
„Nu ar trebui să susțin pe nimeni, dar susțin oameni atunci când îmi plac”, a afirmat Trump, lăudând în special politicile lui Viktor Orban în domeniul imigrației, chiar dacă a admis că sprijinul său pentru liderul ungar nu este bine primit în anumite capitale europene.
Declarațiile au fost interpretate de analiști drept un mesaj clar privind orientarea ideologică a noului Consiliu, dar și o reafirmare a influenței politice pe care Trump susține că o are la nivel global.
Momentul stânjenitor: Nicușor Dan, numit „prim-ministru”
În timpul intervenției sale, Trump a comis o eroare de protocol, referindu-se la președintele României, Nicușor Dan, drept „prim-ministrul României”.
„Prim-ministrul Dan al României, românii sunt un popor fantastic”, a spus liderul american, remarcă ce a atras imediat atenția presei.
Cu toate acestea, invitația adresată lui Nicușor Dan de a lua cuvântul în cadrul reuniunii a fost considerată un gest diplomatic important, în condițiile în care puțini lideri prezenți au primit oportunitatea unei intervenții oficiale.
Nicușor Dan, prezent ca observator
România participă la reuniune în calitate de observator. Președintele Nicușor Dan a explicat că țara noastră nu poate deveni membru al Consiliului, deoarece anumite prevederi din Cartă ar intra în contradicție cu obligațiile asumate în cadrul Uniunii Europene, în special în ceea ce privește regimul sancțiunilor internaționale.
Din delegația română fac parte consilieri prezidențiali pentru securitate națională, politici economice și relații externe. Prezența României este, potrivit ambasadorului Andrei Muraru, „un instrument de relevanță și acces direct la informație”.
Muraru a declarat că administrația americană a fost „extrem de încântată” de acceptarea invitației, respingând interpretările potrivit cărora România ar rupe solidaritatea europeană.
Reuniunea de la Washington și tema Gaza
Întâlnirea are loc la Institutul American pentru Pace și este dedicată în principal planului de reconstrucție a Fâșiei Gaza, estimat la aproximativ 70 de miliarde de dolari.
Pe agendă se află:
Conform planului anunțat anterior de administrația Trump, reconstrucția ar urma să fie însoțită de un armistițiu etapizat, dezarmarea Hamas și instaurarea unei guvernări tehnocrate temporare.
Europa, divizată
Participarea la Consiliul Păcii a generat tensiuni în interiorul Uniunii Europene. Unele state, precum Franța, și-au exprimat rezervele, temându-se că noul organism ar putea concura cu ONU și ar slăbi normele dreptului internațional.
În schimb, Ungaria și Bulgaria au arătat deschidere față de inițiativă, iar alte țări au trimis reprezentanți la nivel ministerial.
Comisia Europeană a transmis că UE nu este membră a Consiliului și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „guvernanța” și compatibilitatea acestuia cu Carta ONU.
Un test diplomatic pentru România
Pentru România, participarea la reuniune are o dublă miză: consolidarea relației bilaterale cu SUA și clarificarea eventualelor tensiuni apărute după anularea alegerilor.
Președintele Nicușor Dan a declarat că prezența sa este „rațională, pragmatică și curajoasă”, subliniind că politica externă nu înseamnă izolare.
Deși nu sunt programate întâlniri bilaterale oficiale cu Donald Trump, nu este exclusă o discuție informală. În orice caz, intervenția liderului român la Washington este privită ca un moment de vizibilitate diplomatică majoră.
Consiliul Păcii, prezentat drept o platformă pentru rezolvarea conflictelor globale, începe astfel sub semnul controversei: între ambiția declarată de a aduce stabilitate și temerile că ar putea remodela echilibrul instituțional internațional construit în jurul ONU.