povestiinteresante Am privit în direcția indicată de copil. La intrarea în supermarket, aproape de zona cu reduceri, am recunoscut-o pe aceeași bătrână. Dar nu mai avea fragilitatea de atunci. Stătea dreaptă, îngrijită, cu o geantă simplă în mână și o liniște aparte pe chip, ca și cum ceva din ea se așezase între timp. În fața … Read more
Totul a început într-o după-amiază liniștită, când am mutat din întâmplare mobila din camera bunicii și am descoperit ceva ce nu trebuia să existe la vedere. Comoda aceea veche, grea, părea lipită de podea de cât de mult stătuse acolo. Cu mult efort am împins-o câțiva centimetri, iar dedesubt s-a ivit un mic capac de … Read more
Am simțit cum aerul din încăpere devine dens, ca și cum pereții s-ar fi apropiat puțin câte puțin. Pentru o clipă, nu mai eram femeia care își organizase ziua cea mai importantă din viață, ci cineva prins între o fericire construită și un adevăr care putea s-o spulbere. — Bine… — am spus încet. — … Read more
Tortul a intrat în sală pe acorduri festive, însoțit de artificii mici care pocneau discret și de aplauzele copiilor care alergau printre mese. Lumina caldă a restaurantului se reflecta în glazură, iar invitații își ridicau telefoanele ca să surprindă momentul. Toți priveau spre centru. Eu m-am ridicat. Fără grabă, fără să caut atenția, dar nici … Read more
Tortul a intrat în sală pe acorduri festive, însoțit de artificii mici care pocneau discret și de aplauzele copiilor care alergau printre mese. Lumina caldă a restaurantului se reflecta în glazură, iar invitații își ridicau telefoanele ca să surprindă momentul. Toți priveau spre centru. Eu m-am ridicat. Fără grabă, fără să caut atenția, dar nici … Read more
Am rămas întinsă pe podea câteva clipe, cu rochia grea de cremă lipită de piele și cu genunchii zgâriați, ca și cum timpul se blocase acolo, între râsete și tăcere. Muzica se oprise complet. În locul ei rămăseseră frânturi de voci joase, priviri întoarse și tacâmuri care loveau nervos farfuriile. M-am ridicat încet, fără grabă, … Read more
Andrei a rămas o clipă cu privirea în jos, ca și cum încerca să-și adune gândurile într-un loc care nu mai voia să le primească. — Andrei… — a rostit el încet, aproape instinctiv. Femeia a zâmbit ușor. — Nume frumos. Nume de om serios, a spus ea simplu. Apoi și-a strâns mai bine buchetul … Read more
Nelu a rămas câteva clipe nemișcat, ca și cum aerul din jurul lui devenise mai greu. Nu era prima dată când era privit de sus. Nu era nici prima situație în care cineva îi punea la îndoială existența. Dar felul acela rece, aproape automat, în care fusese redus la „o suspiciune”, îl atingea într-un loc … Read more
Am simțit cum toate privirile din jur se fixează asupra mea, grele, aproape apăsătoare. Unii dintre cei prezenți și-au făcut semnul crucii, alții au dat înapoi speriați, convinși că au în față ceva imposibil. Dar eu am rămas dreaptă. Cu capul sus. Și, pentru prima dată după mult timp, nu m-am mai simțit lipsită de … Read more
— Da, e liber, răspunse Nadia, fără grabă, ridicând ochii din ceea ce făcea. Bărbatul se așeză și îi oferi un zâmbet politicos, relaxat. — Mă numesc Andrei, spuse el. — Am venit pe cont propriu. Colegii mei sunt puțin… mai zgomotoși. — Nadia, răspunse ea simplu. De data asta, nu și-a mai coborât privirea, … Read more