Alegerile parlamentare din Israel au provocat o nouă criză politică, după ce primele rezultate au arătat că nici premierul Benjamin Netanyahu, nici opoziția condusă de Gadi Eisenkot nu au obținut majoritatea necesară pentru formarea unui guvern. Scrutinul desfășurat marți, 27 octombrie 2026, a fost marcat de o participare record la vot, de o creștere spectaculoasă a sprijinului pentru partidele arabo-israeliene și de acuzații de fraudă formulate de partidul Likud. În aceste condiții, viitorul Executivului de la Ierusalim rămâne incert, iar negocierile politice ar putea deveni extrem de complicate.
Potrivit rezultatelor preliminare anunțate după numărarea majorității voturilor, blocul politic condus de Benjamin Netanyahu era creditat cu aproximativ 53 de mandate în Knesset, parlamentul israelian format din 120 de membri.
De cealaltă parte, gruparea de opoziție condusă de Gadi Eisenkot ar urma să obțină 48 de mandate, în timp ce formațiunile arabo-israeliene ar putea deține împreună 19 locuri.
Pentru formarea unei majorități parlamentare sunt necesare cel puțin 61 de mandate, prag pe care niciuna dintre cele două tabere principale nu îl atinge.
Această situație transformă partidele arabe într-un factor important al negocierilor pentru viitoarea guvernare.
Rezultatele publicate de Comisia Electorală Centrală, citate de presa israeliană, arată că blocul lui Netanyahu se află înaintea opoziției, însă avantajul nu este suficient pentru a asigura continuarea guvernării fără sprijinul unor parteneri suplimentari.
În același timp, opoziția ar avea nevoie de o înțelegere politică dificilă pentru a putea construi o majoritate alternativă.
Unul dintre cele mai importante elemente ale scrutinului este participarea ridicată a cetățenilor arabi israelieni.
Formațiunile Ra’am, condusă de Mansour Abbas, și Lista Comună au înregistrat rezultate semnificativ mai bune decât la alegerile precedente.
Împreună, cele două partide ar urma să dețină 19 mandate, aproape dublu față de reprezentarea lor anterioară.
Această creștere le oferă o influență considerabilă într-un parlament în care diferența dintre principalele blocuri politice este relativ redusă.
Totuși, transformarea acestei influențe într-un acord de guvernare nu este deloc simplă, deoarece mai multe formațiuni din opoziție au exprimat rezerve față de colaborarea cu partidele arabe.
În paralel, partidul Likud a lansat acuzații grave referitoare la desfășurarea procesului electoral.
Formațiunea condusă de Benjamin Netanyahu a susținut că mobilizarea puternică a electoratului arab ar fi fost însoțită de nereguli și a solicitat autorităților să investigheze presupuse fraude.
Reprezentanții Likud au invocat posibile cazuri de intimidare, cumpărare a voturilor și alte practici ilegale, fără ca aceste acuzații să fi fost demonstrate public prin probe concludente.
Oficialii electorali au arătat, în schimb, că numărul sesizărilor privind neregulile a fost mai mic decât la scrutinurile precedente.
Benjamin Netanyahu a criticat dur partidele arabe și a insistat asupra diferențelor ideologice dintre acestea și formațiunile care susțin actuala sa guvernare.
Campania electorală a fost marcată de mesaje puternice privind securitatea națională, războiul din Gaza și relațiile dintre Israel și vecinii săi.
Alegerile din 27 octombrie au fost primele organizate după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, eveniment care a influențat profund viața politică israeliană.
Problemele de securitate, responsabilitatea autorităților pentru evenimentele din 2023 și consecințele operațiunilor militare au ocupat un loc important în dezbaterile electorale.
În acest context, Netanyahu a încercat să își consolideze sprijinul electoral prin evidențierea politicilor sale de securitate și a rezultatelor militare ale Israelului.
Premierul israelian a beneficiat și de susținerea publică a președintelui american Donald Trump, care și-a exprimat preferința pentru continuarea guvernării acestuia.
De cealaltă parte, Gadi Eisenkot a prezentat alegerile drept o oportunitate de schimbare politică.
Fostul șef al armatei israeliene a susținut că rezultatul scrutinului reflectă nemulțumirea unei părți importante a populației față de actuala conducere.
Acesta și-a exprimat intenția de a participa la negocierile pentru formarea unui guvern alternativ, însă o asemenea formulă ar necesita sprijinul unor partide cu poziții politice diferite.
Un rol important în aceste discuții îl poate avea Mansour Abbas, liderul formațiunii Ra’am.
Acesta și-a manifestat disponibilitatea de a sprijini o schimbare de guvernare, în condițiile în care reprezentarea parlamentară a partidelor arabe a crescut considerabil.
Totuși, o asemenea colaborare rămâne controversată pentru unele formațiuni ale opoziției, care au exclus anterior participarea la guvernare alături de anumite partide arabo-israeliene.
Participarea la vot a reprezentat un alt element remarcabil al alegerilor.
Potrivit datelor electorale, aproximativ 77,7% dintre alegătorii cu drept de vot s-au prezentat la urne, nivel semnificativ mai ridicat decât cel înregistrat la scrutinul din 2022.
Mobilizarea puternică a reflectat importanța mizei politice, dar și diviziunile existente în societatea israeliană.
Pe măsură ce voturile au fost numărate, diferențele dintre blocurile parlamentare au continuat să fie monitorizate atent.
La 29 octombrie, datele preliminare indicau în continuare 53 de mandate pentru blocul Netanyahu, 48 pentru opoziția condusă de Eisenkot și 19 pentru formațiunile arabe.
Procesul de centralizare include și voturile exprimate prin proceduri speciale de militari, diplomați și alte categorii de alegători, astfel că distribuția finală a mandatelor mai poate suferi modificări.
În cazul în care rezultatele vor confirma lipsa unei majorități clare, președintele Israelului, Isaac Herzog, va avea un rol important în următoarea etapă.
Acesta urmează să consulte formațiunile parlamentare și să desemneze persoana care va încerca să formeze un guvern.
Herzog a transmis deja că liderii politici trebuie să depună eforturi pentru evitarea organizării unui nou scrutin.
Pentru Benjamin Netanyahu, rezultatele reprezintă o situație complicată. Deși blocul său se află pe primul loc, acesta nu dispune de suficiente mandate pentru a guverna singur.
Pentru opoziție, dificultatea constă în reunirea unor partide care au obiective diferite și care nu sunt toate dispuse să accepte sprijinul formațiunilor arabe.
Astfel, Israelul intră într-o perioadă de negocieri politice în care fiecare mandat poate avea un rol important.
Rezultatul final al alegerilor va stabili distribuția exactă a locurilor din Knesset, însă formarea viitorului guvern va depinde de acordurile pe care partidele vor reuși să le încheie.
Până la clarificarea situației, Benjamin Netanyahu rămâne premier interimar, iar Israelul se confruntă cu perspectiva unor negocieri dificile, într-un moment în care țara continuă să gestioneze provocări majore de securitate și politică internă.