Călin Georgescu rămâne în arest preventiv pentru încă 30 de zile, după o decizie definitivă pronunțată miercuri, 28 octombrie 2026, de Curtea de Apel București. Magistrații au admis contestația formulată de procurorii DIICOT și au desființat hotărârea Tribunalului București, care stabilise anterior înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar. Aceeași decizie îl vizează și pe omul de afaceri Ionel Rusen, cercetat în același dosar de înșelăciune, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,1 milioane de euro.
Hotărârea Curții de Apel București vine după mai multe zile de incertitudine privind situația juridică a fostului candidat la alegerile prezidențiale.
Luni, 26 octombrie, Tribunalul București respinsese solicitarea procurorilor DIICOT de prelungire a arestului preventiv, apreciind că menținerea acestei măsuri nu mai era justificată în acel moment.
Instanța decisese atunci ca Georgescu și Rusen să fie plasați sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, însă hotărârea nu era definitivă.
Procurorii au contestat imediat soluția, solicitând Curții de Apel București să mențină măsura privativă de libertate.
Miercuri, 28 octombrie, judecătorii au analizat argumentele prezentate de DIICOT și au decis prelungirea arestului preventiv pentru ambii inculpați.
Potrivit minutei oficiale a instanței, măsura este valabilă pentru 30 de zile, în perioada 29 octombrie – 27 noiembrie 2026, inclusiv.
De asemenea, a fost respinsă contestația formulată de Ionel Rusen privind revocarea măsurii preventive.
Decizia este definitivă, ceea ce înseamnă că cei doi nu vor fi puși în libertate în baza hotărârii pronunțate anterior de Tribunalul București.
Călin Georgescu a fost plasat în arest preventiv pe 29 septembrie 2026, în urma unei alte decizii a Curții de Apel București, în dosarul instrumentat de DIICOT.
Fostul candidat la prezidențiale este cercetat pentru presupusa implicare într-o schemă de înșelăciune care ar fi provocat unui om de afaceri un prejudiciu de aproximativ 1,1 milioane de euro.
Ancheta a pornit de la plângerea depusă de Răzvan Leu, care susține că ar fi fost convins să participe la o afacere cu metale prețioase, pentru care era necesară obținerea unei finanțări importante.
Potrivit informațiilor din dosar, Georgescu i-ar fi recomandat omului de afaceri să ia legătura cu Ionel Rusen, prezentat drept o persoană de încredere.
La rândul său, Rusen i-ar fi făcut cunoștință cu cetățeanul italian Massimiliano Arena, despre care s-a afirmat că reprezenta o instituție bancară din Elveția.
Discuțiile ar fi vizat inițial obținerea unei linii de credit în valoare de șase milioane de euro, necesară pentru realizarea unor tranzacții comerciale cu metale prețioase.
Ulterior, potrivit acuzațiilor, omului de afaceri i s-ar fi prezentat posibilitatea accesării unei finanțări de până la 15 milioane de euro.
Pentru obținerea împrumutului, Răzvan Leu ar fi fost determinat să achite o garanție financiară considerabilă.
În total, acesta susține că a transferat aproximativ 1,1 milioane de euro, bani pe care nu i-ar mai fi recuperat după ce finanțarea promisă nu s-a concretizat.
În urma plângerii formulate, procurorii au început cercetările pentru stabilirea împrejurărilor în care au fost efectuate tranzacțiile și a rolului persoanelor implicate.
Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt cercetați în cadrul acestui dosar, însă acuzațiile formulate împotriva lor nu reprezintă o constatare definitivă a vinovăției.
În motivarea deciziei pronunțate pe 26 octombrie, judecătorul de la Tribunalul București exprimase rezerve cu privire la argumentele prezentate de procurori pentru continuarea arestului preventiv.
Magistratul apreciase că materialul probator invocat nu oferea suficiente elemente pentru justificarea prelungirii măsurii.
De asemenea, instanța inferioară considerase că presupusul risc de alterare sau distrugere a unor probe nu era susținut de elemente concrete.
Judecătorul apreciase și că nu existau suficiente motive pentru a concluziona că punerea în libertate a inculpaților ar reprezenta, în acel moment, un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe baza acestor argumente, Tribunalul București decisese înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.
Procurorii DIICOT au contestat însă hotărârea, iar Curtea de Apel București a ajuns la o concluzie diferită în privința necesității menținerii măsurii preventive.
Ședința de miercuri a atras atenția publicului, iar Călin Georgescu a fost adus la sediul instanței în jurul orei 17:00.
În fața Curții de Apel București s-au adunat susținători ai fostului candidat, care au cerut eliberarea acestuia.
Dezbaterile au durat aproximativ o oră și jumătate, după care instanța a rămas în pronunțare.
Ulterior, Georgescu a fost transportat înapoi la Arestul Central, unde a așteptat soluția magistraților.
Hotărârea a fost comunicată în cursul serii, confirmând că fostul candidat la prezidențiale va rămâne privat de libertate pentru încă 30 de zile.
Cazul a cunoscut mai multe răsturnări de situație în ultimele săptămâni.
Pe 13 octombrie, Tribunalul București hotărâse înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, dar Curtea de Apel a desființat ulterior această soluție.
O situație asemănătoare s-a produs și pe 26 octombrie, când Tribunalul a decis trecerea la control judiciar, hotărâre care a fost din nou anulată de instanța superioară.
Prin decizia definitivă din 28 octombrie, Curtea de Apel București a stabilit că măsura arestării preventive trebuie să continue în cazul ambilor inculpați.
Ancheta DIICOT privind presupusa înșelăciune de 1,1 milioane de euro rămâne în desfășurare, iar procurorii continuă cercetările pentru clarificarea responsabilităților penale.
Prelungirea arestului preventiv nu reprezintă o condamnare și nu stabilește vinovăția celor cercetați.
Călin Georgescu și Ionel Rusen beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile formulate împotriva lor trebuie analizate în cadrul procedurilor judiciare.
Pentru moment, însă, situația juridică a celor doi este clară: arestul preventiv a fost prelungit până la 27 noiembrie 2026, inclusiv, printr-o hotărâre definitivă a Curții de Apel București.