Inițiativa, susținută public de președinta Maia Sandu, vizează în special dezvoltarea și producția de drone interceptoare „made in Moldova” capabile să detecteze și să neutralizeze aparatele fără pilot care încalcă spațiul aerian național.
De ce este nevoie de schimbareÎn ultimii ani, au existat mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova, iar autoritățile au constatat lipsa unor soluții proprii suficiente pentru contracararea acestor amenințări. Potrivit declarațiilor recente ale președintelui, statul nu deține în prezent expertiza tehnologică necesară, motiv pentru care colaborarea cu investitori privați și cu firme externe care dispun de tehnologie este privită ca o soluție rapidă și eficientă.
Schimbările legislative propuse urmăresc să creeze un cadru legal care să permită atât parteneriate public-private, cât și investiții străine directe în sectoare sensibile ale industriei de apărare — un domeniu care anterior era restricționat. Scopul este ca, pe baza acestor parteneriate, companii din Moldova să producă la scară locală sisteme anti-dronă și platforme interceptoare adaptate nevoilor naționale.
Ce presupune tehnologia și implicarea privatăProiectul prevede atragerea de tehnologii pentru: detecție, identificare, neutralizare electronică și, acolo unde este cazul, anihilare fizică a dronelor ostile. În practică, aceasta înseamnă integrarea senzorilor radar, a sistemelor optice și a soluțiilor de război electronic într-un lanț de reacție rapid, coordonat de forțele responsabile cu securitatea aeriană.
Președinta a explicat, într-un interviu, că inițiativa se bazează pe intenția de a combina expertiza locală cu know‑how-ul companiilor care deja dezvoltă astfel de sisteme, astfel încât producția și întreținerea să poată fi gestionate în țară.
„Trebuie să avem capacități moderne de apărare, iar pentru aceasta avem nevoie și de parteneri privați și de investiții din afară”
Pe lângă partea tehnică, schimbarea legislativă vizează și mecanismele de control și certificare pentru ca produsele să respecte standarde de securitate și să rămână sub supravegherea instituțiilor statului. Se urmărește ca implementarea acestor programe să nu compromită transparența și responsabilitatea în gestionarea tehnologiilor sensibile.
În plan economic, proiectul este văzut ca o oportunitate de a dezvolta un cluster industrial național în jurul apărării aeriene — cu efecte potențiale asupra locurilor de muncă, transferului de competențe și a capacității de a răspunde rapid la incidente.
Următorii pași: redactarea modificărilor legale, consultări cu mediul de afaceri și cu experți în domeniu, precum și identificarea partenerilor tehnici capabili să furnizeze componentele critice pentru sisteme anti-dronă.
Autoritățile de la Chișinău au anunțat că vor continua discuțiile publice și procedurile parlamentare necesare pentru adoptarea noilor reglementări, iar implementarea efectivă a programului va depinde de ritmul cu care vor fi atrase investițiile și de capacitatea instituțională de a gestiona proiectele sensibile din punct de vedere al securității.