figuri ale sistemului judiciar din ultimul deceniu. Numele său apare constant în dosare cu vizibilitate uriașă, în care miza publică, mediatică și juridică a fost extrem de ridicată. De la cauzele lui Dan Diaconescu și Nicușor Constantinescu, până la dosare sensibile de violență domestică cu implicații penale grave, Moroșanu s-a aflat în centrul unor decizii decisive pentru parcursul acestor spețe.
Profilul său profesional a revenit în atenție după ce magistratul a confirmat public, într-o declarație recentă, că afirmațiile lui Laurențiu Beșu – personaj implicat în scandalul din documentarul Recorder – sunt adevărate, acuzație ce a generat reacții în lanț în sistemul judiciar.
Deciziile în cazul Nicușor Constantinescu, fost președinte al CJ Constanța
Unul dintre primele dosare majore în care apare numele Ralucăi Moroșanu este cel al lui Nicușor Daniel Constantinescu. În 2014, judecătoarea a respins contestația depusă împotriva arestării preventive, într-un moment în care fostul șef al Consiliului Județean Constanța se afla în Statele Unite pentru tratament medical.
Cazul a generat o puternică tensiune publică și juridică. Avocații lui Constantinescu au acuzat DNA că a contestat toate documentele medicale depuse, solicitând doar originalele din SUA. Apărătorul său, avocatul Cătălin Dancu, a criticat public procurorii, invocând starea gravă de sănătate a clientului său și lipsa de proporționalitate a măsurilor cerute.
În acea perioadă, Constantinescu avea două dosare penale active pentru abuz în serviciu. Ambele au fost trimise la Tribunalul București pentru judecare. Ulterior, în 2025, unul dintre dosare a fost închis prin prescripție, instanța constatând existența faptelor, dar imposibilitatea sancționării lor. Fostul președinte CJ a fost obligat să achite prejudiciul și cheltuieli judiciare.
Decizia definitivă în dosarul Dan Diaconescu
Un alt dosar de maxim interes public în care Raluca Moroșanu a făcut parte din complet este cel al lui Dan Diaconescu, fondatorul OTV. În apel, Moroșanu și colega sa, judecătoarea Radu Adina Adriana, au majorat pedeapsa acestuia la 5 ani și 6 luni de închisoare pentru șantaj. Sentința inițială de la fond fusese de 3 ani cu executare.
În același dosar, pedepsele altor doi realizatori OTV au fost, de asemenea, reevaluate:
La momentul condamnării, Diaconescu a lansat un mesaj tranșant, denunțând sistemul judiciar și acuzând o campanie politică împotriva sa. El a fost încarcerat imediat după decizia definitivă.
Decizia controversată în dosarul milionarului acuzat că a încercat să-și ucidă soția în jacuzzi
Unul dintre cele mai sensibile dosare în care a fost implicată Raluca Moroșanu este cel al unui om de afaceri acuzat că a încercat să-și înece soția într-un jacuzzi, în vara lui 2020.
Procesul a fost marcat de întârzieri majore: dosarul a staționat peste un an în camera preliminară, depășind cu mult termenul legal de 60 de zile, pe fondul numeroaselor cereri și excepții invocate de apărare. Avocații inculpatului, printre care s-a numărat și actualul ministru al justiției, Radu Marinescu, au susținut constant că fapta nu reprezintă tentativă de omor, ci violență domestică.
În primă instanță, inculpatul a fost condamnat la 2 ani și 2 luni cu suspendare, însă sentința conținea erori în calculul limitelor de pedeapsă, motiv pentru care Parchetul a declarat apel.
În apel, completul format din judecătorii Bogdan Alexandru Dari și Raluca Moroșanu a decis schimbarea încadrării juridice din tentativă de omor înloviri și alte violențe, argumentând că martorii nu au putut indica exact durata în care victima ar fi fost ținută cu capul sub apă. Incidentul fusese observat de șapte femei aflate la aproximativ 20 de metri distanță, care au sunat la 112.
Cazul a căpătat notorietate suplimentară după ce polițiștii care au intervenit au recunoscut că au comis fals intelectual în documentele întocmite la fața locului.
Un magistrat în centrul unei dezbateri publice intense
În prezent, Raluca Moroșanu se află din nou în atenția publicului după declarațiile sale privind situația internă de la Curtea de Apel București, în contextul dezvăluirilor Recorder despre presupusa „capturare” a instituției. Reacțiile provocate sunt puternice, alimentând o dezbatere amplă despre presiuni, integritate și funcționarea justiției în România.