Banca Națională a României subliniază că atât numerarul, cât și metodele de plată digitală ar trebui considerate soluții complementare. Deși băncile au trecut fără dificultăți testele de securitate cibernetică, BNR recomandă păstrarea unei sume rezonabile de bani lichizi acasă. Această recomandare a fost făcută în urma unui avertisment european publicat pe 7 iulie 2026.
Este important de menționat că această sugestie nu reprezintă un motiv de panică și nu impune retragerea fondurilor din bănci. Este o lecție de bun-simț financiar, relevantă în contextul în care mulți au uitat de importanța păstrării unei rezerve de numerar, în special în era plăților mobile. Rămâne întrebarea: dacă băncile sunt sigure, de ce ar trebui să avem bani acasă?
Ultimul exercițiu de stres efectuat de BNR nu a scos la iveală vulnerabilități operaționale semnificative în rândul băncilor evaluate. Conform BNR, instituțiile financiare sunt echipate să pună în aplicare planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor în caz de incidente cibernetice. Începând cu anul 2024, băncile de importanță sistemică participă în mod regulat la exerciții complexe care simulează atacuri asemănătoare celor efectuate de hackeri reali.
Activitatea de monitorizare este continuă și cuprinde supravegherea instituțiilor de credit, analiza incidentelor raportate, inspecții la fața locului și teste periodice de reziliență, precum și evaluări tematice privind utilizarea inteligenței artificiale. Pe 7 iulie 2026, Comitetul European pentru Risc Sistemic a emis Avertismentul CERS/2026/3, care indică faptul că modelele avansate de inteligență artificială pot accelera complexitatea atacurilor cibernetice. BNR subliniază că acest document este de natură preventivă și nu indică un incident iminent.
Un atac cibernetic major, o pană de curent prelungită sau o întrerupere a infrastructurii electronice de plăți ar putea restricționa temporar accesul la fondurile din conturi, chiar dacă acestea sunt disponibile. În situații de acest gen, lipsa unei rezerve de numerar ar putea împiedica achiziționarea de alimente sau gestionarea unor urgențe. Scopul nu este de a păstra toate economiile acasă, ci de a avea o rezervă suficientă pentru câteva zile.
BNR avertizează că păstrarea unor sume mari de bani în afara sistemului bancar vine cu riscuri concrete, cum ar fi furtul, pierderea sau distrugerea. Raportul privind stabilitatea financiară a arătat că, la finele anului 2024, numerarul aflat în circulație a atins valoarea de 120,3 miliarde de lei, cu un grad de disponibilitate de aproximativ 98%. Rețeaua de bancomate deservea în jur de 13,4 milioane de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 71% din populația rezidentă cu vârsta de peste 15 ani. Comparativ, rețeaua din România este similară cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia, deși în mediul rural accesibilitatea rămâne limitată.
Depozitele eligibile beneficiază de o garanție de până la 100.000 de euro per deponent, la fiecare instituție de credit. Banii depuși în bănci sunt protejați în cazul unor incidente cibernetice. Problema constă în accesul temporar la aceștia, nu în siguranța pe termen lung. Din perspectiva unui jurnalist care a urmărit subiectele financiare vreme de mulți ani, consider că recomandarea BNR este una dintre puținele declarații publice coerente referitoare la reziliența individuală: nu este vorba despre panică instituțională, ci despre recunoașterea unui risc real discutat deschis de statele occidentale de mai bine de un deceniu.
BNR nu indică o sumă exactă, lăsând „rezonabilul” la discreția fiecăruia, în funcție de cheltuielile zilnice. Următorul raport complet privind stabilitatea financiară va fi publicat în a doua jumătate a anului 2026. Până atunci, este bine să ne punem o întrebare simplă: dacă mâine nu putem efectua plăți cu cardul, pentru câte ore suntem pregătiți?
