Românii care se află în perioada de 5 până la 10 ani până la pensionare trebuie să fie conștienți de schimbările aduse de Legea nr. 360/2023. Aceasta prevede o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru femei până la 65 de ani. De asemenea, din anul 2035, legea va permite ajustarea condițiilor de pensionare în funcție de evoluția speranței de viață din România. Chiar dacă există posibilitatea de majorări ulterioare, acestea necesită schimbări legislative, astfel că, în prezent, trecerea dincolo de vârsta de 65 de ani nu este garantată.
Cei care se apropie de finalizarea carierei profesionale ar putea fi influențați de modificările privind vârsta de pensionare și stagiul de cotizare. Noua legislație privind pensiile oferă un calendar clar pentru următorii ani, dar introduce și un mecanism care permite modificarea condițiilor de ieșire din activitate după anul 2035. Este esențial ca persoanele care mai au între cinci și zece ani până la pensionare să fie informate cu privire la aceste reglementări pentru a-și planifica corespunzător ultimii ani de muncă. Vârsta de pensionare pentru femei va crește treptat.
Conform Legii nr. 360/2023, vârsta standard de pensionare este stabilită la 65 de ani pentru bărbați și femei. Totuși, aplicarea acestei reguli se va face în mod eșalonat în ceea ce privește femeile, în funcție de luna și anul nașterii.
Procesul de egalizare a început în septembrie 2024, când vârsta standard de pensionare pentru femei era de 62 de ani și trei luni, urmând a se încheia în ianuarie 2035. Până atunci, pragul de pensionare va continua să progreseze conform calendarului prevăzut în anexa nr. 5 a legii.
Modificările vizează și perioada pentru care au fost plătite contribuții la sistemul public de pensii. Noua legislație stabilește un stagiu minim de cotizare de 15 ani și unul complet de 35 de ani. În cazul femeilor, atingerea stagiului complet se face gradual.
Astfel, două femei născute în ani diferiți pot îndeplini condițiile pentru pensionare la vârste distincte, chiar dacă diferența de generație este relativ mică.
Pentru cei care urmează să se pensioneze în următorii cinci ani, condițiile de retragere din activitate pot fi găsite în calendarul legal actual.
Pentru bărbați, vârsta standard rămâne de 65 de ani. Femeile sunt sfătuite să consulte eșalonarea stabilită prin lege pentru a determina momentul în care pot solicita pensia pentru limită de vârstă.
Cei care mai au aproximativ zece ani de muncă se află într-o situație diferită, deoarece pensionarea lor va avea loc după finalizarea procesului de egalizare a vârstei.
Din ianuarie 2035, atât femeile, cât și bărbații vor avea aceeași vârstă standard de pensionare de 65 de ani, conform calendarului actual. Totuși, îndeplinirea vârstei nu este suficientă pentru a obține pensia pentru limită de vârstă, fiind necesar și atingerea stagiului minim de cotizare.
Una dintre cele mai relevante aspecte ale Legii nr. 360/2023 se referă la posibilitatea de a modifica condițiile de pensionare în funcție de speranța de viață a populației.
Conform articolului 47, după finalizarea calendarului de eșalonare, vârsta standard de pensionare și stagiile de cotizare pot fi majorate în funcție de evoluția acestui indicator demografic, la intervale de maxim trei ani.
Dacă speranța de viață în România crește, autoritățile vor trebui să adopte măsuri legislative pentru ajustarea condițiilor de pensionare cu jumătate din perioada de creștere a acestui indicator.
Pe de altă parte, în cazul în care speranța de viață scade, legea nu permite majorarea vârstei standard și a stagiilor de cotizare pe baza acestui mecanism.
Astfel, depășirea vârstei de pensionare de 65 de ani după 2035 este o posibilitate, dar nu reprezintă o modificare stabilită pentru toți pensionarii. Orice ajustări vor depinde de datele demografice și de modificările legislative adoptate în acel moment.
Legea pensiilor include și situațiile în care anumite categorii de persoane pot solicita pensionarea înainte de atingerea vârstei standard.
Printre beneficiari se numără angajații care au desfășurat activități în condiții speciale sau deosebite de muncă, atâta timp cât respectă cerințele legale referitoare la perioadele lucrate și contribuțiile efectuate.
De asemenea, femeile care au născut și crescut copii pot beneficia de reduceri ale vârstei standard, în conformitate cu legislația. Reducerea vârstei de pensionare depinde, printre altele, de numărul de copii și de îndeplinirea stagiului complet de cotizare.
O altă opțiune disponibilă este pensionarea anticipată, care poate fi solicitată cu maximum cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Această formă de pensie poate implica o reducere a cuantumului drepturilor acordate.
Cei care se apropie de pensionare ar trebui să-și verifice din timp statutul contribuțiilor înregistrate în sistemul public.
Un prim pas este consultarea evidențelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) pentru a identifica eventualele perioade de activitate care nu sunt înregistrate în istoricul de cotizare.
De asemenea, este recomandat să verifice documentele care dovedesc vechimea în muncă, inclusiv adeverințele necesare pentru recunoașterea activităților desfășurate în condiții speciale sau deosebite.
Data la care poate fi solicitată pensia trebuie stabilită în funcție de luna și anul nașterii, stagiul contributiv realizat și eventualele reduceri prevăzute de lege.
În concluzie, cea mai semnificativă schimbare certă până în 2035 este egalizarea vârstei standard de pensionare pentru femei și bărbați la 65 de ani. De asemenea, legislația introduce posibilitatea unor majorări corelate cu speranța de viață, însă amploarea acestora rămâne incertă în prezent. Românii care mai au între cinci și zece ani până la pensie trebuie să monitorizeze eventualele modificări legislative și să-și verifice periodic situația contribuțiilor, pentru a evita surprizele în momentul ieșirii din activitate.