Sorin Oprescu rămâne condamnat la 9 ani și 8 luni de închisoare, după ce Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă contestația în anulare depusă de fostul primar general al Capitalei. Hotărârea a fost pronunțată luni, 26 octombrie 2026, și este definitivă.
Instanța a stabilit, de asemenea, că Oprescu trebuie să achite 700 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Demersul său viza decizia penală din 13 mai 2022 a Curții de Apel București, prin care fusese condamnat definitiv într-un dosar de corupție.
Respingerea acestei contestații nu modifică pedeapsa rezultantă stabilită în septembrie 2025. La acel moment, judecătorii admiseseră o altă cerere a fostului edil și reduseseră condamnarea de la 10 ani și 8 luni la 9 ani și 8 luni de închisoare.
Reducerea a intervenit după ce instanța a constatat dezincriminarea parțială a faptei de abuz în serviciu, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale. Pentru această infracțiune, Oprescu primise o pedeapsă de trei ani de închisoare, care a fost înlăturată în urma reanalizării.
Judecătorii au recalculat atunci pedeapsa rezultantă și au dispus emiterea unui nou mandat de executare. Astfel, condamnarea rămasă în vigoare este de 9 ani și 8 luni, pedeapsă asupra căreia cea mai recentă hotărâre nu produce schimbări.
Condamnarea definitivă inițială fusese pronunțată pe 13 mai 2022. Cei 10 ani și 8 luni de închisoare rezultau din contopirea pedepselor aplicate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, luare de mită, spălarea banilor și abuz în serviciu.
Fostul primar a fost ulterior localizat în Grecia, iar autoritățile române au făcut demersuri pentru extrădarea sa. În paralel, acesta a continuat să formuleze cereri în instanțele din România, urmărind modificarea sau înlăturarea condamnării.
Un alt demers a fost inițiat în iunie 2026 la Tribunalul București și avea ca obiect intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curții Constituționale. Tribunalul a respins solicitarea, considerând că argumentele prezentate urmăreau, în esență, rejudecarea unei hotărâri definitive printr-un „apel mascat”.
În susținerea acelei cereri, avocații au invocat o decizie constituțională din 2016 privind abuzul în serviciu și una din 2018 referitoare la spălarea banilor. Apărarea a argumentat că, în cazul abuzului în serviciu, condamnarea se raportase la încălcarea regulamentului intern al Primăriei Capitalei, în contextul distincției dintre legislația primară și cea secundară.
Tribunalul București nu a acceptat argumentele respective. Contestația în anulare soluționată luni de Curtea de Apel București reprezintă un demers separat, respins ca inadmisibil, iar pedeapsa de 9 ani și 8 luni de închisoare rămâne în vigoare.