Pensiile și salariile din sectorul public ar putea fi indexate în 2027, după doi ani de înghețare. Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan, consideră că o ajustare este necesară în contextul inflației, însă avertizează că nivelul acesteia trebuie stabilit în funcție de resursele bugetare disponibile.
Economistul a explicat că scumpirile din ultimii ani trebuie luate în calcul atunci când sunt discutate veniturile pensionarilor și ale angajaților din sectorul public. În același timp, el a insistat asupra capacității statului de a susține cheltuielile rezultate dintr-o eventuală majorare.
„Cred că, după doi ani de înghețare a salariilor în sectorul public și a pensiilor, în 2027 va trebui făcută o indexare. Am avut o perioadă de inflație destul de ridicată și probabil că trebuie făcută o indexare, dar ea trebuie foarte, foarte bine cumpătată”, a declarat Ionuț Dumitru pentru Digi24.
Declarația exprimă poziția economistului asupra unei măsuri care ar urma să fie analizată pentru anul viitor. Decizia privind indexarea, amploarea acesteia și resursele necesare ar reveni următorului Guvern cu puteri depline. În explicațiile oferite, Dumitru nu a indicat un procent concret de majorare.
Prudența invocată de consilier privește efectul pe termen lung al unei asemenea decizii. O creștere a pensiilor sau a salariilor produce cheltuieli recurente, care trebuie acoperite și în anii următori. Din această perspectivă, stabilirea procentului presupune evaluarea veniturilor bugetare și a celorlalte obligații de plată ale statului.
Pentru a-și susține argumentul, Ionuț Dumitru a făcut referire la anul 2024, când pensiile au fost majorate în două etape. Potrivit estimării prezentate de el, creșterea cumulată a pensiei medii a fost de aproximativ 40%. Economistul a criticat dimensiunea acestei ajustări în raport cu posibilitățile de finanțare.
Cifra menționată descrie, în argumentația sa, evoluția pensiei medii. Modificarea unui asemenea indicator nu înseamnă că fiecare beneficiar a primit aceeași majorare procentuală, situațiile individuale putând fi diferite.
Dumitru a evocat și discuțiile purtate atunci cu investitori străini, spunând că amploarea creșterii provoca întrebări despre sursele de finanțare. În relatarea sa, procentul de 40% era atât de ridicat încât interlocutorii cereau clarificări pentru a se asigura că au înțeles corect cifra.
Consilierul a susținut că majorările au accentuat presiunea asupra finanțelor publice și că susținerea lor a implicat bani împrumutați. El consideră că experiența respectivă trebuie avută în vedere în pregătirea deciziilor pentru 2027, pentru a evita angajamente greu de acoperit din resursele disponibile.
Dimensiunea cheltuielilor cu pensiile reiese și din datele Casei Naționale de Pensii Publice citate în acest context. În mai 2026, în evidențele instituției figurau 4.679.826 de pensionari, cu 2.812 mai puțini decât în luna precedentă.
Pensia medie era de 2.784 de lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie achitate într-o singură lună depășea 13 miliarde de lei. Aceste valori arată de ce stabilirea unei indexări are consecințe importante pentru buget, chiar și atunci când procentul discutat pare redus la nivel individual.
Ionuț Dumitru a abordat și tema vârstei standard de pensionare. În opinia sa, o nouă creștere a acesteia ar trebui discutată după clarificarea problemelor legate de pensionările timpurii și de pensiile speciale.
Economistul consideră dificil de justificat prelungirea activității pentru persoanele care muncesc până la vârsta standard, în condițiile în care există categorii care se pot pensiona mult mai devreme. El a invocat exemplele pensionării la 45 sau 50 de ani pentru a explica problema de echitate pe care o vede în sistem.
„Atâta timp cât ai pensionari la 45 de ani, este greu de explicat oamenilor, pe bună dreptate, de ce un om care muncește până la 65 de ani ar trebui să muncească mai mult când sunt oameni care ies la pensie la 45 sau 50 de ani”, a afirmat Ionuț Dumitru.