În România există numeroase situații în care o casă, un apartament sau un teren figurează în continuare, în documente, pe numele unei persoane decedate de mai mulți ani. Chiar dacă urmașii locuiesc în imobil, îl întrețin și achită taxele locale, acest lucru nu înseamnă că proprietatea este trecută automat pe numele lor.
Pentru ca moștenitorii să își poată dovedi oficial drepturile și să poată vinde, dona sau ipoteca proprietatea, este necesară clarificarea succesiunii. Procedura poate fi realizată chiar și la mult timp după deces, însă amânarea poate aduce costuri suplimentare și poate complica situația juridică.
Ce se întâmplă cu proprietatea după decesPotrivit regulilor succesorale, moștenirea se deschide la momentul decesului persoanei, la ultimul domiciliu al acesteia.
Bunurile nu rămân, așadar, fără titular doar pentru că familia nu s-a prezentat imediat la notar. Certificatul de moștenitor are rolul de a stabili oficial cine sunt persoanele care moștenesc, ce bunuri fac parte din succesiune și ce cotă îi revine fiecăruia.
Dacă imobilul este înscris în cartea funciară, proprietarul decedat poate continua să apară acolo până când moștenitorii finalizează procedurile și solicită înscrierea propriilor drepturi.
Simplul fapt că cineva locuiește în casă, achită impozitul sau figurează în registrul agricol nu înlocuiește certificatul de moștenitor.
Succesiunea poate fi făcută și după mai mulți aniNu există un termen general după care dezbaterea succesiunii să devină imposibilă. Procedura poate fi începută chiar și după trecerea mai multor ani de la deces.
Există însă o diferență importantă între momentul dezbaterii succesiunii și termenul pentru exercitarea opțiunii succesorale.
În principiu, termenul pentru acceptarea sau renunțarea la moștenire este de un an de la data decesului.
Acceptarea poate fi făcută expres, prin declarație, dar în anumite situații poate exista și o acceptare tacită, dacă persoana a realizat acte pe care nu le-ar fi putut efectua decât în calitate de moștenitor.
Notarul este cel care analizează situația concretă, iar dacă apar conflicte între persoanele implicate, cazul poate ajunge în instanță.
Cu cât trec mai mulți ani, cu atât procedura poate deveni mai complicată, mai ales dacă între timp au existat alte decese în familie sau dacă documentele de proprietate au fost pierdute.
Ce documente pot fi necesarePentru stabilirea succesiunii, notarul verifică documentele de stare civilă și actele care dovedesc drepturile asupra bunurilor.
Pot fi necesare certificatul de deces, certificatele de naștere sau căsătorie ale moștenitorilor, eventualul testament, actele de proprietate, extrasele de carte funciară și certificatele fiscale.
În funcție de situație, pot fi solicitate și contracte, titluri de proprietate sau hotărâri judecătorești.
Dacă există neînțelegeri privind persoanele care au drept la moștenire, bunurile care trebuie împărțite sau cotele succesorale, procedura notarială poate fi suspendată până la clarificarea situației.
Poate fi vândută casa înainte de succesiune?În mod obișnuit, moștenitorii trebuie mai întâi să își dovedească oficial această calitate.
Pentru vânzarea unui imobil, notarul verifică cine este proprietarul și care este situația juridică a bunului. Certificatul de moștenitor permite stabilirea drepturilor succesorilor și înscrierea acestora în cartea funciară.
Dacă există mai mulți moștenitori și se dorește vânzarea întregii proprietăți, este necesar acordul tuturor coproprietarilor.
După stabilirea cotelor, fiecare moștenitor poate dispune, în condițiile legii, de partea care îi aparține.
Ce costuri apar dacă succesiunea este amânatăUn aspect important este termenul de doi ani de la deces.
Dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în maximum doi ani, pentru transmiterea proprietății prin moștenire nu se datorează impozitul prevăzut pentru situațiile în care procedura este finalizată mai târziu.
După depășirea acestei perioade poate deveni datorat un impozit de 1% calculat, în condițiile legii, la valoarea proprietăților imobiliare din masa succesorală.
Acesta este separat de onorariul notarului, costurile pentru cartea funciară sau eventualele cheltuieli cadastrale.
Pentru anumite succesiuni, în 2026 există și o derogare temporară legată de problemele sistemelor informatice ale ANCPI. Aceasta vizează anumite cazuri în care termenul de doi ani expiră între 14 iulie și 30 septembrie 2026, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Ce se întâmplă dacă actele proprietății au fost pierdutePierderea actului original nu înseamnă automat pierderea proprietății.
În multe situații poate fi obținut un duplicat sau o copie din arhiva instituției care a emis documentul. Actele notariale pot fi recuperate din arhivele corespunzătoare, iar hotărârile judecătorești pot fi solicitate de la instanțe.
În cazul titlurilor de proprietate emise în baza legilor fondului funciar, documentele trebuie căutate la instituțiile care păstrează respectivele evidențe.
O simplă chitanță de plată a impozitului sau înscrierea în registrul agricol nu devin, prin ele însele, titluri de proprietate.
De ce este bine ca succesiunea să nu fie amânatăO proprietate rămasă pe numele unei rude decedate nu ajunge automat la stat și nici nu este pierdută doar pentru că succesiunea nu a fost făcută imediat.
Totuși, pentru ca moștenitorii să poată dispune legal de casă sau teren este necesară clarificarea situației succesorale și, ulterior, actualizarea cărții funciare.
Amânarea poate însemna mai multe documente de recuperat, mai mulți moștenitori de identificat, succesiuni succesive și costuri suplimentare.
De aceea, familiile aflate într-o asemenea situație au interesul să clarifice cât mai devreme cine sunt moștenitorii, ce bunuri fac parte din succesiune și ce formalități trebuie îndeplinite pentru ca proprietatea să fie trecută oficial pe numele celor îndreptățiți.