Instabilitatea politică riscă să apese frâna economiei românești, avertizează profesorul de economie Cristian Păun.
Într-un astfel de context, presiunile asupra cursului valutar pot crește, iar costul finanțării în lei se poate majora vizibil.
De ce tensiunile politice pot slăbi leulPotrivit lui Cristian Păun, primele efecte ale unei perioade politice complicate ar fi deprecierea leului și creșterea dobânzilor. Dacă încrederea investitorilor scade, fluxurile de capital se pot inversa, iar finanțarea devine mai scumpă. El atrage atenția că, în cel mai pesimist scenariu, o eventuală retrogradare a României la categoria „junk” ar putea împinge cursul peste 7 lei pentru un euro.
Semnalele de alarmă sunt alimentate și de nivelurile actuale ale cursului: euro a depășit deja pragul de 5,10 lei, iar piața ar putea deveni mai volatilă dacă percepția de risc se înrăutățește. Într-un asemenea cadru, ieșirile de capital pot accelera, punând presiune pe rezerva de valută și pe costurile de finanțare ale statului.
Profesorul subliniază că România are, în prezent, o perspectivă negativă din partea agențiilor de rating. Dacă această perspectivă ar fi urmată de o coborâre efectivă în categoria nerecomandată investițiilor, retragerile de capital ar putea urca până la 50 de miliarde de euro, o sumă suficientă pentru a dezechilibra piața valutară și a crește brusc primele de risc.
Efectele directe pentru debitori și pentru economieUn alt canal de transmisie ar fi dobânzile interne. Într-un climat tensionat, indicii ROBOR și IRCC tind să urce, ceea ce înseamnă rate mai mari pentru românii cu împrumuturi în lei, mai ales pentru cei cu dobândă variabilă. Noile credite devin mai costisitoare, iar consumul și investițiile private pot încetini.
Presiunea pe curs ar putea fi amplificată și de nevoile statului: atunci când trebuie achitate datorii externe, autoritățile pot cumpăra valută de pe piață, ceea ce sporește cererea de euro și împinge leul în jos. Pe lanț, importurile devin mai scumpe, iar companiile cu expunere în valută își văd bugetele tensionate.
În acest tablou, menținerea stabilității și a unei predictibilități fiscale capătă un rol esențial. Orice semnal credibil de disciplină bugetară și continuitate în politici poate tempera volatilitatea, reduce costurile de finanțare și limita deteriorarea cursului.
Cum pot reacționa gospodăriile și firmele: unii debitori își reevaluează expunerea la dobânzi variabile, iar companiile cu plăți în valută iau în calcul acoperiri (hedging) sau reechilibrarea scadențelor. Bugetarea conservatoare și prudența în asumarea de noi datorii pot fi utile într-un mediu în care riscurile de piață cresc rapid.
Pe termen scurt, merită urmărite câteva repere: anunțurile agențiilor de rating, evoluția randamentelor la titlurile de stat, dinamica ROBOR/IRCC și mișcările cursului leu/euro în jurul reperului de 5,10 lei. Orice schimbare bruscă în aceste variabile poate oferi indicii timpurii despre direcția în care se îndreaptă piața.