Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție la Europa FM, de ce desecretizarea completă a raportului care a stat la baza anulării alegerilor prezidențiale ar putea expune România unor riscuri serioase. Premierul a subliniat că orice decizie de acest tip trebuie analizată cu maximă responsabilitate, mai ales atunci când documentele conțin informații sensibile.
Potrivit acestuia, Curtea Constituțională a României (CCR) a luat decizia anulării primului tur al alegerilor pe baza unor date oficiale furnizate de instituțiile abilitate. „Atunci când se iau anumite decizii, ele se iau pe baza datelor comunicate. CCR, având aceste date, a luat decizia respectivă”, a precizat Ilie Bolojan.
Premierul a admis că, teoretic, documentele clasificate pot fi desecretizate la un moment dat, însă a atras atenția asupra consecințelor. „Toate materialele cu secret de serviciu pot fi expuse, dar trebuie să te gândești foarte bine la ce expui. Dacă ai expune anumiți ofițeri de informații… Nu mă refer la acest caz, dar trebuie să existe prudență”, a spus el, subliniind că Guvernul nu are responsabilități directe în această chestiune și că o eventuală decizie ar putea aparține președintelui, dacă va considera necesar.
Decizia fără precedent a CCR
Pe 6 decembrie 2024, CCR a decis anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 – o hotărâre fără precedent în istoria post-decembristă a României. La momentul respectiv, Serviciul Român de Informații (SRI) a transmis că unul dintre candidați, Călin Georgescu, declarase la Autoritatea Electorală Permanentă un buget de campanie de „zero lei”. Ulterior, însă, au apărut informații potrivit cărora un utilizator ar fi făcut donații de peste un milion de euro în sprijinul campaniei.
Subiectul rămâne unul extrem de sensibil pe scena politică. Nicușor Dan a declarat în repetate rânduri că statul român trebuie să ofere explicații cât mai detaliate privind anularea alegerilor și a afirmat că în următoarele luni ar putea apărea clarificări suplimentare. La momentul respectiv, șeful statului a susținut că o parte importantă a campaniei ar fi fost direcționată din afara țării, indicând Moscova ca posibilă sursă de influență.
În acest context tensionat, discuția despre desecretizarea raportului rămâne una delicată, aflată la granița dintre transparență publică și protejarea intereselor de securitate națională.