Elena Lasconi, fosta candidată la alegerile prezidențiale, a fost internată de urgență la o clinică din Cluj-Napoca și a suferit o intervenție chirurgicală la coloana vertebrală luni dimineață. Aceasta a lipsit din spațiul public în ultima perioadă, fiind vizibil afectată de dureri intense de spate chiar și la evenimentele la care a participat, cum ar … Read more
Andrei a desfăcut cu grijă tivul rochiei. Din interior a scos un pachet mic, îngălbenit de vreme. L-a ținut câteva clipe în mâini. În biserică era o liniște atât de apăsătoare, încât se auzea doar foșnetul hârtiei. Mama mea vitregă a făcut încă un pas înainte. — Nu… te rog… Vocea îi tremura. Andrei a … Read more
Pentru câteva secunde, nimeni n-a spus nimic. Invitații s-au uitat când la mine, când la Doina. Ea însă continua să zâmbească de parcă tocmai primise un premiu. — M-am gândit că fiul meu merită un tort pe măsură, spunea ea cu microfonul în mână. Am stat până târziu să-l termin, dar a meritat fiecare clipă. … Read more
Mariana mă privi câteva secunde fără să spună nimic. Apoi izbucni în râs. — Ana, iar ai emoții? Ce-i în plicurile alea? Am început să le împart. Unul pentru Mariana. Unul pentru fiecare dintre fiicele ei. Unul pentru fiecare ginere. Toți le priveau curioși. — Hai, deschideți-le. Mariana fu prima. Scoase o coală de hârtie. … Read more
În fața porții se aflau doi polițiști și un executor judecătoresc, chemați de mine cu puțin timp înainte. Nu veniseră să evacueze pe cineva, ci să prevină un conflict și să constate cine avea dreptul legal să intre în proprietate. Cristina a coborât din dubă zâmbitoare, cu telefonul în mână. — Bună ziua! Cred că … Read more
Radu îmi dădu imediat drumul la încheietură. Parcă se arsese. În birou se făcu o liniște apăsătoare. Eu nu reușeam să spun niciun cuvânt. Aveam impresia că totul se terminase. Adriana își lăsă geanta jos fără grabă. Nu ridică vocea. Nu făcu niciun scandal. Privi câteva secunde mâna mea înroșită, apoi se uită direct la … Read more
În seara aceea n-am plâns. A fost primul lucru care m-a surprins chiar și pe mine. Am ajuns acasă, am pus masa, am zâmbit mamei când a adus-o pe Liza și am ascultat-o pe fetița noastră povestind despre desenul pe care îl făcuse la grădiniță. Toma a venit după ora unsprezece. Cu aceeași expresie obosită. … Read more
Nu-mi amintesc să mai fi rămas vreodată fără cuvinte așa cum am rămas în dimineața aceea. Priveam frigiderul deschis. Priveam mâna mea, încă sprijinită pe ușă. Și îl priveam pe Toma. Așteptam să zâmbească. Să spună că a fost o glumă proastă. N-a făcut-o. Mariana sorbea liniștită din cafea. Izabela își mușca satisfăcută dintr-un covrig. … Read more
Sofia s-a ridicat încet de la masă. Nu și-a pierdut calmul. Și-a luat geanta de pe spătarul scaunului și s-a uitat pentru o clipă la mine. În ochii ei nu era furie. Nici dispreț. Doar tristețe. Lucian a rămas nemișcat. — Mamă… vorbești serios? — Foarte serios. Nu pot accepta așa ceva. Nu după tot … Read more
Am închis ușa mașinii fără să mă uit înapoi. Obrazul încă mă ustura, iar încheietura îmi era acoperită cu un șervețel pe care avocatul îl scosese din trusa de prim ajutor. — Mergeți la spital? m-a întrebat. Am clătinat din cap. — Mai întâi la birou. În mai puțin de treizeci de minute eram în … Read more