Credeam că voi urca singură pe scenă la absolvire după ce mi-am pierdut părinții. Dar chiar când încercam să plec fără să mă observe nimeni, două palme mi-au acoperit ochii…
Am rămas nemișcată. Inima îmi bătea atât de tare încât aproape nu mai auzeam nimic. — Nu poate fi adevărat, am șoptit. — Întoarce-te și vezi singură, a spus vocea. M-am întors. În fața mea stătea un bărbat în uniformă militară. Pentru o clipă am rămas fără aer. — Unchiul Andrei? El a zâmbit larg. … Read more