Inflația în România se apropie de pragul de 10% în prezent, fiind generată de mai mulți factori precum scumpirile la energie, creșteri de taxe și efecte de bază. Autoritățile și instituțiile financiare anticipează însă că, în condițiile potrivite, inflația ar putea fi adusă înapoi la 3-4% până la sfârșitul lui 2026.

Unde suntem acum

  • În lunile recente, inflația anuală a depășit pragul de 9-10%, în mare parte din cauza ridicării plafonului la prețuri la energie, majorărilor de TVA și accizelor, și a costurilor mai mari la utilități.
  • Acești factori au împins prețurile către niveluri greu de controlat în scurt timp, afectând puterea de cumpărare a populației și generând presiuni în rândul companiilor.

Ce factori ar susține scăderea inflației la 3-4%

  1. Politică monetară fermă
    Banca Națională a României (BNR) menține dobânzi relativ ridicate pentru a tempera cererea și pentru a preveni ca inflația să devină persistentă. Rata de politică monetară trebuie să rămână activă până când semne clare de temperare apar în prețuri și în așteptările populației.
  2. Consolidare fiscală
    Guvernul trebuie să aplice măsuri care să reducă deficitul bugetar — prin înghețarea unor cheltuieli, reevaluarea și eliminarea unor subvenții sau facilități costisitoare, și prin colectarea mai eficientă a taxelor.
  3. Efecte de bază și stabilizarea prețurilor la energie
    Scumpirile recente, mai ales în energie, au un efect de bază care va dispare pe măsură ce compară luna/lunile viitoare cu perioadele mai scumpe. Dacă prețurile la energie și utilități se stabilizează, ele nu vor mai genera salturi prea mari ale inflației.
  4. Moderația creșterii salariilor și stabilitatea costurilor la inputuri
    Majorările salariale trebuie să fie moderate astfel încât să nu alimenteze inflația prin cerere internă ridicată. Totodată, dacă prețurile materiilor prime și ale transportului internațional scad sau rămân stabile, presiunea asupra costurilor se va reduce.
  5. Absorbția fondurilor europene și investiții eficiente
    Implementarea proiectelor finanțate din fonduri UE poate impulsiona productivitatea și capacitatea economică, ceea ce ajută la compensarea creșterilor de costuri și sprijină o ofertă suficientă pentru cerere.

Provocări și riscuri care ar putea întârzia scăderea

  • Noi creșteri ale prețurilor la energie sau șocuri externe (spre exemplu la materiile prime).
  • Creșteri salariale necontrolate, dincolo de ce permite productivitatea, care ar putea alimenta o buclă inflaționistă.
  • Probleme în implementarea reformelor fiscale sau amânarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar.
  • Influențe externe, cum ar fi deprecierea leului sau creșteri de prețuri la importuri.

Când se preconizează scăderea inflației la 3-4%

  • Previziunile recente ale BNR, ale Fondului Monetar Internațional și ale altor instituții economice arată că inflația ar putea atinge niveluri de 3-4% spre sfârșitul anului 2026, dacă toate condițiile menționate mai sus se îndeplinesc.
  • Până atunci, pe parcursul anului 2025 și prima jumătate a lui 2026, inflația va rămâne ridicată, cu fluctuaţii semnificative, dar tendința descrescătoare va începe să fie observabilă.