Premierul României, Ilie Bolojan, a reiterat decizia fermă a Guvernului de a reduce personalul din primării și instituțiile publice locale, o măsură care va afecta mii de angajați din administrația publică. Reforma, una dintre cele mai controversate din ultimele decenii, își propune să reducă birocrația și să redirecționeze banii din salariile bugetarilor către investiții concrete pentru comunități.
Câți bugetari vor fi concediați
Potrivit premierului, reducerile se vor face pe baza unor criterii clare: raportarea numărului de angajați la populația fiecărei localități. Practic, primăriile vor fi obligate să își ajusteze organigramele în funcție de mărimea comunității pe care o administrează. Grilele actuale de calcul vor fi reduse cu aproximativ 20%, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă a numărului de posturi.
„Vor fi multe primării care își vor reduce numărul de angajați. Și atunci banii cetățenilor, care de anul viitor se vor încasa suplimentar, se vor duce nu către cheltuieli de personal, ci către proiecte de investiții. (…) Că ne place, că nu ne place, nu mai putem duce aceste cheltuieli în ritmul în care le-am dus. Aceasta este o componentă importantă a eficienţei administraţiei”, a declarat Ilie Bolojan pentru Observator News.
Concret, doar prin eliminarea unui consilier din cabinetele primarilor, viceprimarilor și altor demnitari, ar putea dispărea circa 6.000 de posturi la nivel național. Este doar începutul unui proces amplu de reorganizare, menit să aducă economii importante la bugetul de stat.
De ce sunt necesare concedierile
Premierul a explicat că administrația publică locală a devenit supradimensionată și că, în lipsa unor măsuri drastice, banii suplimentari colectați anul viitor ar urma să se risipească pe salarii, nu pe proiecte de dezvoltare. „Nu mai putem susține cheltuielile în același ritm ca până acum”, a punctat șeful Guvernului.
Bolojan a dat exemplu propria experiență la conducerea Primăriei Oradea și a Consiliului Județean Bihor. Acolo, reducerea personalului a fost de aproximativ 30% la Primărie și chiar 50% la Consiliul Județean. „Economiile obținute s-au văzut în investiții și în lucrurile realizate lunar pentru cetățeni”, a explicat premierul.
Totuși, el a precizat că nu se pot stabili procente fixe de reducere pentru toate instituțiile, întrucât situațiile diferă de la o localitate la alta.
Reduceri de 20% în instituțiile publice
Nu este prima dată când premierul aduce în discuție acest subiect. Recent, el a anunțat că procesul de concedieri din aparatul de stat va începe chiar din această toamnă. În prima etapă, reorganizarea va viza ministerele și instituțiile publice centrale, iar apoi măsurile vor fi extinse și la nivel local.
Planul prevede o reducere de aproximativ 20% din numărul de locuri de muncă din sectorul public, în special din posturile considerate inutile sau redundante. Guvernul estimează că sumele economisite vor putea fi investite în infrastructură, educație, sănătate și alte proiecte care să aducă beneficii directe comunităților.
Între nemulțumiri și speranțe
Anunțul nu este lipsit de controverse. Pentru mulți angajați din administrația locală, perspectiva pierderii locului de muncă aduce neliniște și nesiguranță. Sindicatele avertizează că măsurile ar putea provoca proteste și instabilitate socială, în timp ce o parte a populației consideră că reforma este necesară și chiar întârziată.
Ilie Bolojan, însă, rămâne ferm pe poziție și insistă că această reorganizare este inevitabilă. „Trebuie să facem ceea ce este corect, chiar dacă nu e popular. România nu mai poate continua să plătească salarii pentru un aparat administrativ umflat, în timp ce investițiile rămân în plan secund”, a subliniat premierul.
Spre o administrație mai eficientă
Măsurile anunțate de Guvern marchează începutul unei transformări majore pentru administrația publică din România. Deși dureroasă pentru cei afectați, reducerea aparatului birocratic ar putea aduce pe termen lung o mai bună utilizare a banului public și o orientare mai clară spre rezultate vizibile pentru cetățeni.
Pentru premier, reforma administrației publice nu este doar o promisiune electorală, ci o condiție de supraviețuire a bugetului național. În viziunea sa, eficiența nu poate fi obținută fără curajul unor decizii dificile, iar reducerea numărului de bugetari este una dintre aceste decizii.
Premierul României, Ilie Bolojan, a reiterat decizia fermă a Guvernului de a reduce personalul din primării și instituțiile publice locale, o măsură care va afecta mii de angajați din administrația publică. Reforma, una dintre cele mai controversate din ultimele decenii, își propune să reducă birocrația și să redirecționeze banii din salariile bugetarilor către investiții concrete pentru comunități.
Potrivit premierului, reducerile se vor face pe baza unor criterii clare: raportarea numărului de angajați la populația fiecărei localități. Practic, primăriile vor fi obligate să își ajusteze organigramele în funcție de mărimea comunității pe care o administrează. Grilele actuale de calcul vor fi reduse cu aproximativ 20%, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă a numărului de posturi.
„Vor fi multe primării care își vor reduce numărul de angajați. Și atunci banii cetățenilor, care de anul viitor se vor încasa suplimentar, se vor duce nu către cheltuieli de personal, ci către proiecte de investiții. (…) Că ne place, că nu ne place, nu mai putem duce aceste cheltuieli în ritmul în care le-am dus. Aceasta este o componentă importantă a eficienţei administraţiei”, a declarat Ilie Bolojan pentru Observator News.
Concret, doar prin eliminarea unui consilier din cabinetele primarilor, viceprimarilor și altor demnitari, ar putea dispărea circa 6.000 de posturi la nivel național. Este doar începutul unui proces amplu de reorganizare, menit să aducă economii importante la bugetul de stat.
Premierul a explicat că administrația publică locală a devenit supradimensionată și că, în lipsa unor măsuri drastice, banii suplimentari colectați anul viitor ar urma să se risipească pe salarii, nu pe proiecte de dezvoltare. „Nu mai putem susține cheltuielile în același ritm ca până acum”, a punctat șeful Guvernului.
Bolojan a dat exemplu propria experiență la conducerea Primăriei Oradea și a Consiliului Județean Bihor. Acolo, reducerea personalului a fost de aproximativ 30% la Primărie și chiar 50% la Consiliul Județean. „Economiile obținute s-au văzut în investiții și în lucrurile realizate lunar pentru cetățeni”, a explicat premierul.
Totuși, el a precizat că nu se pot stabili procente fixe de reducere pentru toate instituțiile, întrucât situațiile diferă de la o localitate la alta.
Nu este prima dată când premierul aduce în discuție acest subiect. Recent, el a anunțat că procesul de concedieri din aparatul de stat va începe chiar din această toamnă. În prima etapă, reorganizarea va viza ministerele și instituțiile publice centrale, iar apoi măsurile vor fi extinse și la nivel local.
Planul prevede o reducere de aproximativ 20% din numărul de locuri de muncă din sectorul public, în special din posturile considerate inutile sau redundante. Guvernul estimează că sumele economisite vor putea fi investite în infrastructură, educație, sănătate și alte proiecte care să aducă beneficii directe comunităților.
Anunțul nu este lipsit de controverse. Pentru mulți angajați din administrația locală, perspectiva pierderii locului de muncă aduce neliniște și nesiguranță. Sindicatele avertizează că măsurile ar putea provoca proteste și instabilitate socială, în timp ce o parte a populației consideră că reforma este necesară și chiar întârziată.
Ilie Bolojan, însă, rămâne ferm pe poziție și insistă că această reorganizare este inevitabilă. „Trebuie să facem ceea ce este corect, chiar dacă nu e popular. România nu mai poate continua să plătească salarii pentru un aparat administrativ umflat, în timp ce investițiile rămân în plan secund”, a subliniat premierul.
Măsurile anunțate de Guvern marchează începutul unei transformări majore pentru administrația publică din România. Deși dureroasă pentru cei afectați, reducerea aparatului birocratic ar putea aduce pe termen lung o mai bună utilizare a banului public și o orientare mai clară spre rezultate vizibile pentru cetățeni.
Pentru premier, reforma administrației publice nu este doar o promisiune electorală, ci o condiție de supraviețuire a bugetului național. În viziunea sa, eficiența nu poate fi obținută fără curajul unor decizii dificile, iar reducerea numărului de bugetari este una dintre aceste decizii.