România traversează o perioadă de tensiune financiară majoră, iar guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a fost nevoit să anunțe măsuri drastice pentru a evita intrarea țării în incapacitate de plată în această toamnă. În cadrul unei întâlniri cu primarii din Asociația Municipiilor din România (AMR), șeful executivului a explicat că nu există resurse suficiente pentru toate investițiile începute și că numeroase contracte vor fi reziliate unilateral.

Presiunea bugetară și supracontractărileBolojan a subliniat că România se confruntă cu un nivel alarmant de supracontractare, în special pe Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde angajamentele depășesc capacitatea reală de plată a statului. Situația este complicată și de proiectele finanțate prin programele Anghel Saligny, Compania Națională de Investiții, dar și de liniile de finanțare destinate transporturilor și sănătății. Doar pe componenta „Valul Renovării” din PNRR, sunt semnate contracte de peste 32 de miliarde de lei, din care 11 miliarde reprezintă supracontractare.

Contractele vizate de reziliereGuvernul va rezilia contractele care nu au lucrările efectiv începute. Măsura ar urma să aducă înapoi la buget peste 5 miliarde de lei, sumă crucială pentru echilibrarea situației financiare. În același timp, contractele cu un grad de execuție mai mare de 30% vor fi finanțate în continuare, chiar dacă nu se mai află în PNRR. Cele aflate sub pragul de 30% vor fi analizate individual, iar decizia de continuare sau reziliere va fi luată prin memorandum guvernamental.

Mesajul premierului către primariÎntr-un discurs tranșant, premierul a transmis că România trebuie să își reducă cheltuielile, să își crească veniturile și să eșaloneze investițiile din alte sectoare. „Dacă nu luăm aceste măsuri, plus altele, în toamnă vom intra în incapacitate de plată și nu vor mai fi bani nici pentru proiectele începute”, a declarat Bolojan. Totodată, el a recunoscut că mandatul său este unul împovărător: „Va fi o ușurare pentru mine când nu voi mai fi premier. Însă, cât voi fi pe această funcție, voi face ceea ce trebuie pentru România”.

Preacordul cu Comisia EuropeanăMinistrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a confirmat că există un preacord cu Comisia Europeană pentru securizarea finanțării proiectelor esențiale din PNRR. Noua alocare agreată este de 21,62 miliarde de euro, din care 13,56 miliarde reprezintă granturi nerambursabile și 8,06 miliarde împrumuturi. „Planul Național de Redresare și Reziliență nu doar că nu se oprește, ci se accelerează cu această ocazie”, a spus ministrul, subliniind că obiectivul principal al negocierilor a fost protejarea granturilor nerambursabile.

Un moment critic pentru RomâniaMăsurile anunțate reflectă una dintre cele mai dificile etape financiare din ultimii ani. Deciziile guvernului vor afecta numeroase comunități, dar sunt prezentate ca fiind inevitabile pentru a proteja stabilitatea economică a țării. În perioada următoare, rămâne de văzut ce proiecte vor fi sacrificate și cum vor resimți românii impactul acestor tăieri bugetare. Cert este că România se află într-un moment critic, iar echilibrul dintre dezvoltare și responsabilitate fiscală este mai fragil ca niciodată.

România traversează o perioadă de tensiune financiară majoră, iar guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a fost nevoit să anunțe măsuri drastice pentru a evita intrarea țării în incapacitate de plată în această toamnă. În cadrul unei întâlniri cu primarii din Asociația Municipiilor din România (AMR), șeful executivului a explicat că nu există resurse suficiente pentru toate investițiile începute și că numeroase contracte vor fi reziliate unilateral.

Presiunea bugetară și supracontractărileBolojan a subliniat că România se confruntă cu un nivel alarmant de supracontractare, în special pe Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde angajamentele depășesc capacitatea reală de plată a statului. Situația este complicată și de proiectele finanțate prin programele Anghel Saligny, Compania Națională de Investiții, dar și de liniile de finanțare destinate transporturilor și sănătății. Doar pe componenta „Valul Renovării” din PNRR, sunt semnate contracte de peste 32 de miliarde de lei, din care 11 miliarde reprezintă supracontractare.

Contractele vizate de reziliereGuvernul va rezilia contractele care nu au lucrările efectiv începute. Măsura ar urma să aducă înapoi la buget peste 5 miliarde de lei, sumă crucială pentru echilibrarea situației financiare. În același timp, contractele cu un grad de execuție mai mare de 30% vor fi finanțate în continuare, chiar dacă nu se mai află în PNRR. Cele aflate sub pragul de 30% vor fi analizate individual, iar decizia de continuare sau reziliere va fi luată prin memorandum guvernamental.

Mesajul premierului către primariÎntr-un discurs tranșant, premierul a transmis că România trebuie să își reducă cheltuielile, să își crească veniturile și să eșaloneze investițiile din alte sectoare. „Dacă nu luăm aceste măsuri, plus altele, în toamnă vom intra în incapacitate de plată și nu vor mai fi bani nici pentru proiectele începute”, a declarat Bolojan. Totodată, el a recunoscut că mandatul său este unul împovărător: „Va fi o ușurare pentru mine când nu voi mai fi premier. Însă, cât voi fi pe această funcție, voi face ceea ce trebuie pentru România”.

Preacordul cu Comisia EuropeanăMinistrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a confirmat că există un preacord cu Comisia Europeană pentru securizarea finanțării proiectelor esențiale din PNRR. Noua alocare agreată este de 21,62 miliarde de euro, din care 13,56 miliarde reprezintă granturi nerambursabile și 8,06 miliarde împrumuturi. „Planul Național de Redresare și Reziliență nu doar că nu se oprește, ci se accelerează cu această ocazie”, a spus ministrul, subliniind că obiectivul principal al negocierilor a fost protejarea granturilor nerambursabile.

Un moment critic pentru RomâniaMăsurile anunțate reflectă una dintre cele mai dificile etape financiare din ultimii ani. Deciziile guvernului vor afecta numeroase comunități, dar sunt prezentate ca fiind inevitabile pentru a proteja stabilitatea economică a țării. În perioada următoare, rămâne de văzut ce proiecte vor fi sacrificate și cum vor resimți românii impactul acestor tăieri bugetare. Cert este că România se află într-un moment critic, iar echilibrul dintre dezvoltare și responsabilitate fiscală este mai fragil ca niciodată.