Președintele României, Nicușor Dan, a explicat de ce organizarea alegerilor parlamentare anticipate, în contextul crizei politice din 2026, ar fi reprezentat un risc major pentru economia țării. În cadrul unei conferințe de presă susținute marți, 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, șeful statului a avertizat că un nou scrutin ar fi putut provoca o deteriorare rapidă a încrederii investitorilor și o eventuală retrogradare a ratingului de țară.
Nicușor Dan a susținut că România traversa deja o perioadă dificilă, caracterizată de instabilitate guvernamentală și presiuni asupra finanțelor publice. În aceste condiții, prelungirea crizei politice prin organizarea unor alegeri anticipate ar fi amplificat incertitudinea economică.
Șeful statului a explicat că agențiile internaționale de rating urmăresc cu atenție evoluțiile politice din țările care au nevoie de împrumuturi importante pentru finanțarea cheltuielilor publice. În evaluările acestora, stabilitatea instituțională și capacitatea guvernelor de a respecta angajamentele fiscale reprezintă factori esențiali.
Pentru a-și argumenta poziția, președintele a propus un exercițiu de imaginație, invitând publicul să privească situația României din perspectiva unui analist financiar internațional.
Acesta a descris scenariul unei țări care ar fi urmat să rămână timp de încă patru sau cinci luni cu un guvern demis, în paralel cu desfășurarea unei campanii electorale marcate de confruntări politice.
Potrivit lui Nicușor Dan, asemenea împrejurări ar fi transmis un semnal nefavorabil investitorilor, mai ales în condițiile în care România are nevoie de finanțări considerabile.
Președintele a făcut referire și la existența unui partid creditat cu aproximativ 40% în sondajele invocate de el, pe care l-a descris ca având relații tensionate cu mai mulți parteneri interni și externi.
Deși nu l-a numit explicit în fragmentul respectiv, declarațiile sale au fost făcute în contextul discuțiilor despre AUR, formațiune care a susținut organizarea alegerilor anticipate în timpul crizei guvernamentale.
Nicușor Dan a apreciat că perspectiva unei schimbări politice majore, însoțită de incertitudini privind direcția economică și relațiile internaționale, ar fi putut influența negativ evaluările agențiilor de rating.
Un alt argument prezentat de șeful statului a fost situația finanțelor publice. Acesta a indicat un necesar anual de finanțare de aproximativ 150 de miliarde de lei, menționând că 60 de miliarde de lei reprezintă cheltuieli cu dobânzile aferente datoriei publice.
Președintele a subliniat că asemenea sume arată cât de important este ca România să își păstreze credibilitatea în fața creditorilor și a instituțiilor financiare internaționale.
O eventuală retrogradare a ratingului de țară ar putea avea consecințe asupra costurilor de împrumut, întrucât investitorii ar putea solicita dobânzi mai mari pentru a finanța statul român.
În plus, anumite fonduri de investiții funcționează după reguli care limitează posibilitatea de a cumpăra obligațiuni emise de state cu ratinguri sub anumite praguri.
Într-un asemenea scenariu, accesul României la finanțare s-ar putea reduce, iar presiunea asupra bugetului public ar deveni mai mare.
Nicușor Dan a explicat că un analist al unei agenții de rating ar trebui să decidă dacă recomandă investițiile în datoria suverană a României sau orientarea capitalului către alte piețe internaționale.
În opinia președintelui, instabilitatea politică prelungită ar fi cântărit negativ într-o asemenea evaluare.
Șeful statului și-a încheiat argumentația printr-o întrebare retorică, sugerând că reacția agențiilor de rating ar fi fost nefavorabilă în cazul declanșării alegerilor anticipate.
Declarațiile au fost făcute în contextul crizei politice care a urmat căderii Guvernului Bolojan și al dificultăților întâmpinate în formarea unei noi majorități parlamentare.
În perioada respectivă, varianta organizării unui nou scrutin a fost susținută de AUR, în timp ce alte formațiuni au căutat soluții pentru constituirea unei majorități în actualul Parlament.
Președintele a efectuat mai multe desemnări pentru funcția de prim-ministru, primele trei propuneri nereușind să obțină votul de încredere al Parlamentului.
În acest context, Nicușor Dan a considerat că o reorganizare a susținerii parlamentare pentru un nou guvern reprezenta o soluție mai puțin riscantă decât declanșarea anticipatelor.
Argumentele prezentate de președinte reprezintă o evaluare a unui scenariu care nu s-a concretizat. Nu se poate stabili cu certitudine ce decizii ar fi luat agențiile de rating sau cum ar fi evoluat economia în cazul organizării unui nou scrutin.
Cu toate acestea, șeful statului a insistat asupra legăturii dintre stabilitatea politică, credibilitatea financiară și capacitatea României de a se împrumuta la costuri suportabile.
Prin explicațiile oferite la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a transmis că evitarea alegerilor anticipate a fost, în viziunea sa, o decizie necesară pentru limitarea riscurilor economice și pentru menținerea încrederii investitorilor într-o perioadă de instabilitate politică.