România ar putea ajunge să ceară sprijinul Fondului Monetar Internațional dacă statul continuă să cheltuiască mai mult decât încasează, iar reformele din administrația publică întârzie, a avertizat președintele Nicușor Dan. În acest context, indexarea pensiilor și a salariilor, precum și noile angajări la stat depind de resursele pe care Guvernul le va avea la dispoziție.
Pentru a ilustra dezechilibrul bugetar, șeful statului a estimat că veniturile se ridică la aproximativ 730 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ajung la 860 de miliarde de lei. Diferența trebuie acoperită prin împrumuturi. Nicușor Dan a comparat ordinul de mărime al sumelor împrumutate cu costul construirii a aproximativ 2.500 de kilometri de autostradă sau a 45 de spitale regionale.
Președintele a mai spus că România a evitat la limită retrogradarea ratingului de țară. În estimarea sa, revenirea la calificativul anterior după o asemenea decizie poate dura, în medie, șase-șapte ani. Din acest motiv, el a insistat ca autoritățile să respecte țintele pe care și le-au asumat pentru reducerea deficitului bugetar.
Nicușor Dan a legat încrederea investitorilor și de stabilitatea politică. El a susținut că o eventuală guvernare AUR ar fi putut duce rapid la o retrogradare a ratingului, invocând lipsa de predictibilitate pe care o atribuie partidului.
Presiunea asupra bugetului se va resimți și în anii următori, când statul va trebui să achite în continuare dobânzile aferente împrumuturilor contractate pentru a acoperi deficitele din trecut. Specialiștii avertizează că riscul ca România să ceară asistență de la FMI persistă dacă autoritățile nu reușesc să reducă cheltuielile și să reformeze administrația publică.
Între timp, Guvernul caută bani pentru indexarea pensiilor și a salariilor. Una dintre variante este ca majorările să se aplice de la începutul anului viitor. Dacă bugetul nu permite acest lucru, ele ar putea fi amânate până la jumătatea anului. Și perspectiva unor noi angajări în sectorul public rămâne incertă.
România a apelat la sprijinul FMI în 2009. Posibilitatea unui nou acord revine în discuție pe fondul deficitului bugetar și al întârzierii reformelor.