Președintele Nicușor Dan a explicat, în conferința de presă susținută marți, 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, de ce a exclus AUR din formula de guvernare. Șeful statului susține că intrarea partidului condus de George Simion la putere ar fi afectat încrederea investitorilor, ar fi crescut costurile de împrumut ale României și ar fi pus în pericol ratingul suveran al țării.
Declarațiile au fost făcute la finalul crizei politice care a durat aproape șase luni și după instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu. Nicușor Dan a abordat mai multe subiecte, printre care situația economică, relația cu partidele parlamentare și riscurile asociate unei eventuale schimbări a ratingului de țară.
De ce consideră Nicușor Dan că AUR nu trebuia să ajungă la guvernare Președintele a afirmat că un partid care își asumă responsabilitatea guvernării trebuie să ofere predictibilitate și să prezinte un program economic sustenabil. În opinia sa, AUR nu îndeplinește în prezent aceste condiții.
„AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea ratingului de țară”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a explicat că investitorii și piețele financiare urmăresc cu atenție orientarea economică a guvernelor, iar percepția de instabilitate sau lipsa unui plan financiar coerent pot influența costurile la care un stat se împrumută.
Nicușor Dan a susținut că AUR este perceput drept un partid populist de către o parte a piețelor financiare și a invocat studii potrivit cărora accesul formațiunilor populiste la guvernare poate fi asociat cu dobânzi mai mari pentru împrumuturile statelor.
Criticile președintelui la adresa programului economic al AUR Un alt argument prezentat de Nicușor Dan a vizat măsurile economice promovate de reprezentanții formațiunii. Președintele a afirmat că promisiunile privind reducerea taxelor și reindustrializarea României nu sunt însoțite, în opinia sa, de explicații suficiente despre sursele de finanțare.
El a făcut referire și la intențiile atribuite partidului privind răscumpărarea investițiilor realizate de companii străine în anumite sectoare economice. Potrivit șefului statului, investitorii au nevoie să cunoască atât veniturile, cât și cheltuielile prevăzute într-un program guvernamental, înainte de a lua decizii pe termen lung.
Nicușor Dan a mai susținut că tensiunile și conflictele politice ar putea afecta funcționarea instituțiilor și stabilitatea administrației dacă AUR ar ajunge la putere.
Ce legătură există între ratingul de țară și costurile împrumuturilor Ratingul suveran reprezintă evaluarea capacității unui stat de a-și achita datoriile și a riscului asociat investițiilor în obligațiunile sale. Atunci când calificativul este redus, unele fonduri de investiții pot avea restricții privind achiziționarea titlurilor respective, iar statul poate întâmpina dificultăți suplimentare în atragerea finanțării.
Nicușor Dan a avertizat că o eventuală retrogradare ar putea determina retragerea unor investitori și ar putea obliga România să se împrumute la dobânzi mai mari. Într-un scenariu dificil, a menționat și posibilitatea apelării la sprijinul Fondului Monetar Internațional, care poate veni însoțit de măsuri de ajustare economică.
Președintele a atras atenția că majorarea dobânzilor la care se împrumută statul se poate reflecta și în costurile de finanțare pentru populație și companii.
România se află în continuare sub presiunea evaluărilor agențiilor de rating Riscurile invocate de președinte apar într-un context în care România se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, potrivit calificativelor acordate de marile agenții internaționale.
La 2 octombrie 2026, Standard & Poor’s a menținut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Fitch a reconfirmat calificativul BBB- la 31 iulie, iar Moody’s a păstrat ratingul Baa3 la începutul lunii august. Toate cele trei agenții au menținut perspectiva negativă, semnalând riscurile legate de finanțele publice și de evoluția economică.
Aceste evaluări nu înseamnă că România a fost deja retrogradată, ci că există vulnerabilități care ar putea conduce la o asemenea decizie dacă situația fiscală și economică se deteriorează.
Deficitul bugetar, una dintre principalele probleme ale României În aceeași conferință, Nicușor Dan a prezentat cifrele bugetului pentru 2026. Potrivit estimărilor menționate de președinte, veniturile statului sunt de aproximativ 730 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ajung la circa 860 de miliarde de lei.
Diferența dintre cele două valori reprezintă deficitul bugetar, estimat de șeful statului la aproximativ 150 de miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 60 de miliarde de lei ar urma să fie folosite pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice deja acumulate.
Președintele a subliniat că România trebuie să respecte traiectoria de reducere a deficitului asumată în fața piețelor financiare. Abaterile de la acest plan ar putea afecta încrederea creditorilor și ar putea face finanțarea datoriei publice mai costisitoare.