Laura Codruța Kovesi lansează un avertisment dur la finalul mandatului său de procuror-șef european. Fosta conducătoare a DNA susține că Parchetul European (EPPO), instituția pe care a condus-o timp de șapte ani, riscă să fie slăbit treptat, până în punctul în care activitatea sa ar putea deveni ineficientă. Într-un interviu acordat publicației Politico, Kovesi a vorbit despre lipsa resurselor financiare, blocajele administrative și dificultățile întâmpinate în relația cu instituțiile europene. Totodată, în spațiul public au apărut informații privind o posibilă revenire a acesteia în România după încheierea mandatului.
Laura Codruța Kovesi se pregătește să încheie una dintre cele mai importante etape ale carierei sale profesionale.
Numită în anul 2019 în funcția de procuror-șef european, aceasta a devenit prima persoană care a ocupat conducerea Parchetului European, instituție creată pentru investigarea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Mandatul său de șapte ani se încheie la 31 octombrie 2026 și, potrivit regulamentului instituției, nu poate fi reînnoit.
Începând cu 1 noiembrie, conducerea EPPO va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter, desemnat pentru un mandat de șapte ani.
Înainte de plecarea din funcție, Kovesi a decis să vorbească deschis despre problemele cu care s-a confruntat și despre riscurile pe care le vede pentru viitorul instituției.
Fosta șefă a DNA a explicat că, atunci când a fost numită în funcție, și-a propus să construiască un Parchet European eficient, independent și capabil să câștige încrederea cetățenilor.
Privind retrospectiv, aceasta consideră că obiectivele au fost îndeplinite în mare parte, datorită eforturilor depuse alături de echipa sa.
Totuși, Kovesi recunoaște că instituția continuă să se confrunte cu dificultăți importante, iar menținerea independenței sale reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru viitoarea conducere.
În interviul acordat Politico, aceasta a făcut o afirmație care a atras atenția asupra situației Parchetului European.
„Sunt îngrijorată că EPPO va fi eliminat treptat, fără zgomot”, a avertizat Laura Codruța Kovesi.
Declarația face referire la posibilitatea ca instituția să fie slăbită nu printr-o decizie explicită de desființare, ci printr-o succesiune de măsuri administrative și financiare care i-ar limita capacitatea de acțiune.
Kovesi a identificat trei probleme majore care, în opinia sa, pot afecta viitorul Parchetului European.
Prima este finanțarea insuficientă.
Bugetul EPPO provine din fondurile generale ale Uniunii Europene, iar resursele disponibile trebuie să acopere activitatea procurorilor implicați în dosare complexe de fraudă și criminalitate financiară.
Fosta șefă a instituției consideră că fondurile alocate nu sunt întotdeauna adaptate volumului de muncă și complexității investigațiilor.
A doua problemă semnalată este întârzierea revizuirii regulamentului de funcționare.
Kovesi susține că actualele prevederi necesită îmbunătățiri pentru ca procurorii să își poată desfășura activitatea mai eficient.
În opinia sa, lipsa unor modificări legislative poate menține dificultăți care afectează desfășurarea anchetelor.
Al treilea obstacol este reprezentat de birocrația instituțională.
Laura Codruța Kovesi a criticat procedurile administrative complicate și timpul consumat pentru rezolvarea unor probleme care, în opinia sa, ar trebui tratate mai simplu.
Aceasta a recunoscut că, înainte de a ajunge la conducerea Parchetului European, considera sistemul administrativ din România unul extrem de complex.
Experiența acumulată la nivelul Uniunii Europene i-a schimbat însă perspectiva.
Potrivit fostei șefe a DNA, mecanismele instituționale de la Bruxelles pot fi chiar mai dificil de gestionat, în special atunci când sunt implicate mai multe autorități și interese administrative.
Pentru a descrie această situație, Kovesi a făcut referire la o replică din serialul danez „Borgen”, potrivit căreia, la Bruxelles, nimeni nu te aude strigând.
Prin această comparație, ea a încercat să evidențieze dificultatea de a atrage atenția asupra unor probleme instituționale, chiar și atunci când acestea pot afecta activitatea de combatere a criminalității.
Un alt aspect important al interviului a fost reprezentat de descoperirile făcute de Parchetul European în cadrul investigațiilor desfășurate în statele membre.
Laura Codruța Kovesi a declarat că procurorii au identificat o amploare a criminalității financiare care a depășit așteptările inițiale.
Aceasta a descris fenomenul drept „un continent nou al criminalității”, făcând referire la rețelele care ar fi prejudiciat atât bugetul Uniunii Europene, cât și bugetele naționale.
Instituția investighează infracțiuni precum fraudele cu fonduri europene, corupția care afectează interesele financiare ale Uniunii și anumite forme grave de fraudă transfrontalieră cu TVA.
Potrivit lui Kovesi, asemenea investigații necesită o cooperare eficientă între autoritățile din mai multe țări și resurse adecvate pentru identificarea rețelelor implicate.
Fosta șefă a EPPO consideră că lupta împotriva criminalității financiare organizate ar trebui să reprezinte o prioritate importantă la nivel european.
În schimb, susține aceasta, numeroase discuții instituționale se concentrează asupra procedurilor administrative, care pot îngreuna activitatea procurorilor.
Kovesi a vorbit și despre relația dintre Parchetul European și anumite instituții de la Bruxelles.
Aceasta a criticat atitudinea unor persoane care, în opinia sa, par să considere că statutul lor instituțional le permite să trateze diferit obligațiile legale.
Fosta conducătoare a DNA a comparat situația cu experiența acumulată în România și în alte state membre, unde persoanele citate pentru audieri sunt obligate să respecte procedurile judiciare.
La nivelul instituțiilor europene, susține Kovesi, există uneori dificultăți în obținerea aceleiași cooperări.
Declarațiile sale reprezintă o critică la adresa unor practici administrative și nu o constatare generală că toate instituțiile europene ar refuza colaborarea cu procurorii.
Pe lângă problemele legate de finanțare și organizare, Laura Codruța Kovesi a vorbit și despre alegerea viitorului procuror-șef european.
Aceasta a afirmat că a urmărit prezentările candidaților și că a fost îngrijorată de declarația unuia dintre ei, care susținuse că dorește să „normalizeze” activitatea EPPO.
Pentru Kovesi, care și-a petrecut copilăria și tinerețea în perioada comunistă, termenul a avut o rezonanță îngrijorătoare.
Fosta șefă a DNA a sugerat că modificările făcute în numele unei presupuse normalizări trebuie analizate cu atenție atunci când privesc o instituție independentă.
În paralel cu aceste declarații, au apărut și speculații privind viitorul profesional al Laurei Codruța Kovesi.
Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat, invocând informații provenite din anumite surse, că aceasta ar putea reveni în România după încheierea mandatului european.
Băsescu nu a precizat însă dacă eventuala revenire ar presupune ocuparea unei funcții în sistemul judiciar sau implicarea într-un alt domeniu.
De asemenea, Laura Codruța Kovesi nu a anunțat public ce intenționează să facă după plecarea de la conducerea Parchetului European.
Prin urmare, o posibilă întoarcere în România rămâne, pentru moment, o informație neconfirmată de persoana vizată.
Înainte de experiența europeană, Laura Codruța Kovesi a ocupat unele dintre cele mai importante funcții din sistemul judiciar românesc.
Aceasta a fost procuror general al României, iar ulterior a condus Direcția Națională Anticorupție, până la revocarea sa din funcție, în anul 2018.
În 2019, a devenit primul procuror-șef european, având responsabilitatea organizării și dezvoltării unei instituții judiciare noi la nivelul Uniunii Europene.
Parchetul European și-a început activitatea operațională în anul 2021 și funcționează în statele membre participante, inclusiv în România.
La finalul celor șapte ani de mandat, Kovesi consideră că instituția a demonstrat importanța unei structuri independente, capabile să investigheze fraude care depășesc granițele naționale.
Cu toate acestea, avertismentul său privind viitorul EPPO reflectă îngrijorarea că rezultatele obținute ar putea fi afectate de lipsa resurselor și de blocajele administrative.
Pentru succesorul său, Andrés Ritter, una dintre provocările importante va fi gestionarea acestor probleme și păstrarea capacității instituției de a investiga infracțiunile care afectează bugetul european.
Laura Codruța Kovesi părăsește astfel conducerea Parchetului European cu un mesaj ferm: independența unei instituții nu depinde doar de existența sa în legislație, ci și de resursele, competențele și sprijinul administrativ necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile.
În timp ce viitorul său profesional rămâne necunoscut, avertismentul transmis la finalul mandatului readuce în discuție modul în care Uniunea Europeană își protejează propriile mecanisme de combatere a fraudei și corupției.