Laura Codruța Kovesi și-a încheiat vineri mandatul de procuror-șef european, după șapte ani în care a condus instituția de la înființare până la consolidarea activității sale. Deși Comisia Europeană a apreciat rezultatele Parchetului European, Kovesi a avertizat înaintea plecării că lipsa resurselor, dificultățile administrative și presiunile politice pot afecta independența și eficiența EPPO.
Numită în octombrie 2019 primul procuror-șef european, fosta conducătoare a DNA a coordonat pregătirea instituției pentru începerea activității operaționale, la 1 iunie 2021. Cu sediul la Luxemburg, EPPO investighează infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraude cu bani europeni, corupție și fraude transfrontaliere grave privind TVA.
Evaluarea publicată de Comisia Europeană la 18 septembrie evidențiază creșterea activității instituției. Numărul anchetelor active a urcat de la 515 în 2021 la 3.602 la finalul anului 2025. Prejudiciile estimate în investigațiile în desfășurare au ajuns la 67,27 miliarde de euro, valoare care reprezintă pagube suspectate, nu bani recuperați sau fraude confirmate definitiv de instanțe.
În 2025 au fost deschise 2.030 de investigații, cu aproximativ 35% mai multe decât în anul anterior. Totodată, rata condamnărilor în dosarele soluționate prin verdict s-a apropiat de 95%. Comisia a remarcat contribuția EPPO la protejarea bugetului european, semnalând însă probleme de personal, finanțare și colaborare cu autoritățile naționale.
În interviul acordat înainte de încheierea mandatului, Kovesi a susținut că aceste rezultate nu asigură automat viitorul instituției. Potrivit acesteia, principala provocare pentru succesorul său va fi păstrarea independenței și credibilității Parchetului European, în condițiile în care resursele și instrumentele juridice disponibile rămân insuficiente.
Ea a arătat că instituția ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, în timp ce finanțarea acoperă doar 180 de posturi. A criticat și întârzierea reformelor legislative, precum și barierele birocratice care îngreunează anchetele.
Kovesi a acuzat totodată o schimbare de atitudine a unor politicieni atunci când investigațiile ajung să îi privească direct sau să le afecteze apropiații. În opinia sa, sprijinul declarat pentru independența justiției este pus la încercare în asemenea situații.
Referindu-se la Grecia, ea a vorbit despre tentative de intimidare în contextul cercetărilor privind presupuse fraude cu subvenții agricole europene. A menționat și conflictele de competență cu autoritățile judiciare naționale, care pot întârzia investigațiile. Întrebată despre dosarul achizițiilor de vaccinuri împotriva COVID-19, cunoscut drept Pfizergate, a refuzat să comenteze anchete concrete.
În pofida obstacolelor, Kovesi consideră că EPPO și-a demonstrat capacitatea de a combate criminalitatea financiară transfrontalieră. A descris conducerea instituției drept cea mai dificilă responsabilitate profesională pe care a avut-o, precizând că ar relua același parcurs. Despre planurile personale de după mandat nu a oferit detalii, preferând să păstreze atenția asupra viitorului Parchetului European.