Un atac cibernetic de amploare asupra sistemelor informatice ale Republicii Moldova va fi examinat de Consiliul Național de Securitate, pe care președinta Maia Sandu l-a convocat pentru zilele următoare. Conform verificărilor preliminare, atacatorii au extras date despre aproximativ 750.000 de persoane. Autoritățile analizează inclusiv ipoteza folosirii inteligenței artificiale pentru identificarea vulnerabilităților.
Președinția a făcut anunțul miercuri, 28 octombrie, după participarea Maiei Sandu la o reuniune internațională consacrată supravegherii celor mai avansate modele de inteligență artificială. Șefa statului a pledat pentru o colaborare mai strânsă între țări în prevenirea și combaterea amenințărilor cibernetice.
Amploarea atacului și măsurile de răspuns, pe agenda Consiliului Național de Securitate
În cadrul reuniunii Consiliului vor fi analizate consecințele atacului și măsurile necesare pentru gestionarea situației. Data exactă a ședinței nu a fost comunicată deocamdată.
Autoritățile cercetează modul în care au fost accesate sistemele statului și dacă atacatorii au utilizat instrumente de inteligență artificială pentru a descoperi punctele vulnerabile.
La reuniunea virtuală internațională, la care au participat peste 30 de șefi de stat și de guvern, alături de miniștri de resort, Maia Sandu a evidențiat importanța accesului la expertiză și soluții de apărare cibernetică. Discuțiile au urmărit identificarea unor reguli comune pentru dezvoltarea și utilizarea sistemelor avansate de inteligență artificială.
Inițiativă internațională pentru supravegherea inteligenței artificiale
Întâlnirea a fost organizată la inițiativa președintelui Finlandei, Alexander Stubb, și a premierului norvegian Jonas Gahr Støre. Cei doi au lansat, în luna precedentă, în marja Adunării Generale a ONU, un apel privind controlul modelelor de inteligență artificială de frontieră.
Inițiativa vizează cele mai performante sisteme de acest tip, a căror dezvoltare rapidă poate aduce riscuri pentru securitate în absența unor mecanisme adecvate de supraveghere.
Documentul susține menținerea controlului uman asupra acestor tehnologii, testarea modelelor înainte de lansare și evaluarea lor de către experți independenți. Totodată, propune stabilirea unor standarde comune de siguranță.
Participanții au discutat despre domeniile care necesită cooperare urgentă și despre principiile unui cadru comun de guvernanță. Republica Moldova s-a aflat printre primele semnatare ale apelului, susținut între timp de peste 30 de state și de Comisia Europeană.
Aproximativ 11 milioane de solicitări de acces în cinci zile
Atacul s-a desfășurat între 19 și 23 octombrie și a vizat mai multe sisteme informaționale publice. În această perioadă au fost înregistrate circa 11 milioane de solicitări de accesare a datelor.
Potrivit Agenției de Guvernare Electronică, atacatorii au încercat să obțină informații asociate unui milion de IDNP-uri. Primele verificări indică extragerea unor date referitoare la aproximativ 750.000 de persoane.
Informațiile vizate includ nume, date de naștere, detalii despre membrii familiei, pensii și prestații sociale. De asemenea, au fost accesate informații privind permisele de conducere și anumite date financiare.
Pentru limitarea incidentului, autoritățile au verificat 82 de servicii digitale și au întrerupt preventiv funcționarea mai multor sisteme guvernamentale.
Extragerea neautorizată a datelor a fost oprită pe 23 octombrie. Ulterior, au fost identificate alte tentative de acces, însă acestea au fost blocate.
Premierul Vasile Tofan a declarat, pe 28 octombrie, că investigațiile vizează și eventuala implicare a unor actori statali străini. Folosirea inteligenței artificiale rămâne, de asemenea, una dintre ipotezele analizate de autorități.