Laura Codruța Kövesi, al cărei mandat de șapte ani la conducerea Parchetului European se încheie vineri, avertizează că lipsa resurselor, blocajele administrative și presiunile politice pot slăbi independența și credibilitatea instituției. Într-un interviu pentru Politico, aceasta a vorbit despre obstacolele întâmpinate în colaborarea cu instituțiile europene și cu autoritățile unor state membre.
Kövesi și-a exprimat temerea că Parchetul European ar putea fi slăbit treptat chiar din cauza rezultatelor obținute. În opinia sa, apărarea independenței instituției va reprezenta principala misiune a celui care îi va succeda la conducere:
„Sunt îngrijorată că Parchetul European va fi distrus treptat, tocmai pentru că își face treaba.”
Ea a identificat trei probleme majore: finanțarea insuficientă, amânarea unor decizii esențiale și procedurile administrative tot mai complicate.
Potrivit acesteia, Parchetul European are nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă fondurile disponibile acoperă numai 180 de posturi. Kövesi a semnalat și lipsa resurselor necesare pentru serviciile de securitate, alături de întârzierile în modificarea regulamentului de funcționare.
Aceste dificultăți, a explicat ea, pot reduce capacitatea instituției de a ancheta fraudele care afectează atât bugetul Uniunii Europene, cât și bugetele statelor membre.
Probleme semnalate în Grecia și Polonia
În interviu, Kövesi a prezentat și exemple de dificultăți întâmpinate la nivel național. În Grecia, aceasta a calificat situația privind prelungirea mandatelor procurorilor europeni delegați drept o încercare de intimidare.
În cazul Poloniei, problema invocată a fost numărul insuficient de procurori. Deși fusese stabilit un necesar de 24, instituția avea la dispoziție doar 15, potrivit declarațiilor sale.
Un alt obstacol îl reprezintă disputele privind competența de investigare. Kövesi a descris cazuri în care autoritățile naționale au deschis dosare cu același obiect după începerea unor anchete europene. Ulterior, procurorul general a decis că Parchetul European nu era competent să continue cercetările.
Kövesi respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor
Șefa Parchetului European a respins afirmațiile potrivit cărora investigațiile instituției ar urmări obiective politice sau ar fi programate în funcție de alegeri.
Referindu-se la dosarul OPEKEPE, privind subvențiile agricole din Grecia, Kövesi a precizat că mai multe acte de inculpare au fost finalizate, iar cauzele au fost trimise în instanță.
Ea a subliniat că procurorii urmăresc să stabilească dacă banii europeni au fost utilizați fraudulos, fără ca demersurile lor să aibă drept scop influențarea rezultatelor electorale.
Cooperarea europeană, un sprijin în combaterea criminalității
Kövesi a răspuns și criticilor potrivit cărora participarea la Parchetul European ar diminua suveranitatea statelor. În opinia sa, această colaborare oferă cetățenilor o protecție mai bună, deoarece grupările infracționale acționează peste granițe și exploatează lipsa de coordonare dintre autorități.
Ea a explicat că fragmentarea investigațiilor între state îi poate avantaja pe infractori, în timp ce o perspectivă europeană permite urmărirea activității acestora în ansamblu.
În contextul dezbaterilor din Grecia privind relația cu instituția, Kövesi a susținut și că retragerea unui stat din Parchetul European este extrem de dificilă.
La finalul celor șapte ani de mandat, aceasta a afirmat că instituția a contribuit la descoperirea mai multor infracțiuni în majoritatea statelor membre și la consolidarea protecției bugetului european.
Kövesi a descris mandatul drept cea mai solicitantă perioadă a carierei sale, precizând că, dacă ar avea posibilitatea să reia acest parcurs, ar face aceleași alegeri.