Călin Georgescu și Horațiu Potra ajung din nou în fața judecătorilor, marți, 27 octombrie 2026, într-unul dintre cele mai controversate dosare penale aflate pe rolul instanțelor din România. Curtea de Apel București are programat un nou termen în procesul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale, fostul lider al mercenarilor și alte 20 de persoane sunt acuzați de fapte împotriva ordinii constituționale. În paralel, situația juridică a lui Georgescu se complică din cauza unui alt dosar, instrumentat de DIICOT, în care este cercetat pentru o presupusă înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro.
Procesul privind acțiunile împotriva ordinii constituționale are la bază evenimentele petrecute în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, imediat după anularea alegerilor prezidențiale.
Potrivit anchetatorilor, autoritățile ar fi primit informații potrivit cărora un grup de persoane intenționa să ajungă în București pentru a participa la o manifestație care ar fi putut degenera în acțiuni violente.
În urma acestor informații, polițiștii au organizat filtre rutiere în mai multe zone din București, Ilfov și Dâmbovița, pentru identificarea persoanelor suspectate că ar fi implicate în pregătirea acțiunilor.
Controalele efectuate asupra unor autoturisme au dus la descoperirea unui număr important de arme și obiecte periculoase.
Printre bunurile găsite de autorități s-au numărat cuțite, pumnale, lame de dimensiuni mari, bastoane telescopice, spray-uri iritant-lacrimogene, boxuri metalice, topoare, pistoale și materiale pirotehnice.
Anchetatorii au considerat că unele dintre aceste obiecte prezentau un potențial ridicat de pericol, putând fi utilizate pentru provocarea unor distrugeri sau pentru rănirea persoanelor.
Cercetările au continuat și în lunile următoare, iar în februarie 2025 au fost efectuate 47 de percheziții în cinci județe.
Printre imobilele vizate s-a numărat și locuința lui Horațiu Potra, unde anchetatorii au descoperit arme și importante sume de bani.
În timpul verificărilor, autoritățile au identificat inclusiv teancuri de dolari ascunse într-un seif amplasat sub podea.
Descoperirile au devenit elemente importante ale investigației, procurorii încercând să stabilească proveniența bunurilor și posibila lor legătură cu faptele cercetate.
În acest dosar, Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false, în formă continuată.
Horațiu Potra este judecat pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și pentru infracțiuni privind regimul armelor, munițiilor și materiilor explozive.
Fiul acestuia, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra, figurează, de asemenea, printre inculpații acuzați de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în septembrie 2025, iar procesul pe fond a început după parcurgerea procedurilor din camera preliminară.
La 2 aprilie 2026, instanța a stabilit că judecata poate începe, însă hotărârea a fost contestată. Ulterior, pe 6 august, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile formulate în această etapă.
La termenul din 12 octombrie, unul dintre inculpați a solicitat reluarea procedurii de cameră preliminară, însă cererea a fost respinsă.
Magistrații au stabilit atunci un nou termen pentru 27 octombrie, când dosarul urma să fie analizat din nou.
În paralel, Călin Georgescu se confruntă cu o altă anchetă penală, care vizează o presupusă înșelăciune financiară.
Fostul candidat la prezidențiale se află în arest preventiv din 29 septembrie 2026, în dosarul în care procurorii DIICOT îl suspectează că ar fi participat la un mecanism prin care un om de afaceri ar fi fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro.
Luni, 26 octombrie, Tribunalul București a respins solicitarea procurorilor de prelungire cu încă 30 de zile a arestării preventive.
Instanța a decis înlocuirea acestei măsuri cu controlul judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, însă hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată.
Prin urmare, decizia nu presupune eliberarea imediată a lui Georgescu, aceasta urmând să producă efecte în condițiile stabilite de instanță, după rămânerea definitivă.
În dosarul de înșelăciune, procurorii DIICOT susțin că Georgescu ar fi acționat împreună cu Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena.
Potrivit anchetatorilor, cei trei ar fi constituit, în septembrie 2021, un grup infracțional organizat care urmărea obținerea unor sume importante de bani de la oameni de afaceri români.
Mecanismul presupuselor înșelăciuni s-ar fi bazat pe promisiunea accesării unor finanțări bancare externe, în schimbul achitării anticipate a unor garanții financiare.
Una dintre persoanele care ar fi fost prejudiciate este omul de afaceri Răzvan Leu.
Acestuia i-ar fi fost prezentată posibilitatea obținerii unui credit bancar în valoare de șase milioane de euro, destinat dezvoltării unor afaceri.
Potrivit documentelor din dosar, Georgescu i l-ar fi recomandat pe Ionel Rusen drept o persoană de încredere, iar acesta ar fi intermediat legătura cu Massimiliano Arena, prezentat drept reprezentant al unei instituții financiare din străinătate.
Pentru accesarea finanțării, Răzvan Leu ar fi fost determinat să transfere sume importante de bani cu titlu de garanție.
Anchetatorii indică un transfer de un milion de euro efectuat la 28 decembrie 2021 și un altul de 100.000 de euro, realizat la 20 ianuarie 2022.
De asemenea, omul de afaceri ar fi achitat 2.500 de euro pentru deschiderea unui cont la Wealth Bank.
Conform informațiilor din anchetă, banii ar fi fost transferați în urma indicațiilor primite de la persoanele implicate în negocierea creditului.
În documentele analizate de procurori apare și societatea EIBT TRUST Ltd, despre care anchetatorii susțin că era coordonată de Massimiliano Arena.
DIICOT verifică traseul sumelor de bani și încearcă să stabilească rolul fiecărei persoane în operațiunile financiare.
Răzvan Leu ar fi semnat mai multe documente redactate în limba engleză, iar o parte dintre formalități s-ar fi desfășurat prin corespondență electronică.
Omul de afaceri a relatat că unul dintre contracte a fost semnat la Londra, în prezența lui Ionel Rusen și a lui Massimiliano Arena, în incinta hotelului JW Marriott Grosvenor House.
Finanțarea promisă nu s-ar mai fi concretizat, iar suma oferită drept garanție nu ar fi fost restituită.
Procurorii susțin că Georgescu ar fi avut rolul de coordonator al presupusului grup infracțional și că ar fi stabilit responsabilitățile celorlalți participanți.
Aceste susțineri reprezintă însă acuzațiile formulate de anchetatori, nu concluzii definitive ale unei instanțe.
Un element important pentru continuarea investigației îl constituie audierea cetățeanului italian Massimiliano Arena.
Potrivit informațiilor apărute în presă, autoritățile române au emis un ordin european de anchetă către Italia, solicitând sprijinul organelor judiciare pentru obținerea declarației acestuia.
Procurorii urmăresc să clarifice rolul lui Arena, relațiile sale cu celelalte persoane cercetate și împrejurările în care au fost efectuate transferurile financiare.
În cadrul dezbaterilor privind prelungirea arestării preventive, DIICOT a invocat inclusiv necesitatea continuării administrării probelor și riscurile pe care, în opinia anchetatorilor, le-ar presupune cercetarea inculpaților în libertate.
Judecătorii au apreciat însă că solicitarea de prelungire a arestului preventiv nu este întemeiată în forma analizată la 26 octombrie.
Astfel, Călin Georgescu se află în fața unor proceduri judiciare distincte, care privesc acuzații de natură diferită.
Pe de o parte, Curtea de Apel București continuă judecarea dosarului privind presupusele acțiuni împotriva ordinii constituționale, în care sunt inculpați și Horațiu Potra, alături de alte persoane.
Pe de altă parte, procurorii DIICOT desfășoară cercetări în dosarul financiar în care prejudiciul reclamat depășește 1,1 milioane de euro.
Evoluțiile din aceste cauze vor depinde de probele administrate, de hotărârile instanțelor și de soluționarea cererilor formulate de procurori și de inculpați.
Toate persoanele cercetate sau trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar vinovăția poate fi stabilită numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă.