Vladimir Putin ar urmări să folosească negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina pentru a readuce în discuție o veche solicitare a Moscovei: revenirea NATO la configurația din 1997. Potrivit informațiilor publicate de The Telegraph, cererea ar putea avea consecințe directe pentru România și pentru alte state care au aderat ulterior la Alianță.
O sursă diplomatică citată de publicația britanică susține că liderul rus a invocat deliberat participarea europenilor la discuțiile dintre Statele Unite, Ucraina și Rusia. În această interpretare, Kremlinul dorește să extindă negocierile dincolo de condițiile unui acord privind Ucraina și să abordeze organizarea securității pe continent.
Moscova prezintă extinderea NATO după 1997 drept una dintre presupusele cauze ale conflictului. Readucerea acestui subiect pe agenda diplomatică ar permite Rusiei să formuleze cereri privind prezența militară aliată în Europa Centrală și de Est.
The Telegraph amintește, în acest context, declarațiile consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov despre rolul Europei în negocieri. Acesta a făcut referire la posibilitatea unei forțe europene de menținere a păcii, care să supravegheze respectarea unei eventuale înțelegeri.
Ușakov a susținut totodată că acordul nu a fost semnat deoarece Washingtonul nu ar fi reușit să convingă Ucraina să îl accepte. În opinia sa, această situație ar justifica implicarea europenilor în discuții.
Potrivit relatării, Rusia intenționează să ridice problema aranjamentelor de securitate europene la următoarea rundă de negocieri, prevăzută la Abu Dhabi. Solicitările ar putea viza retragerea forțelor aliate desfășurate în state precum România, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda.
Pentru aceste țări, prezența militară NATO reprezintă o componentă importantă a securității. O eventuală reducere sau retragere a trupelor ar avea implicații asupra apărării flancului estic și asupra modului în care Alianța răspunde amenințărilor din regiune.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar fi respins solicitările lui Vladimir Putin, potrivit The Telegraph. Deși Alianța acceptă discutarea preocupărilor exprimate de Moscova, aceasta nu ar fi dispusă să accepte retragerea forțelor și modificarea dispozitivului său militar în condițiile cerute de Kremlin.
Publicația britanică pune reluarea demersurilor diplomatice și în legătură cu decizia administrației Donald Trump de a relaxa unele sancțiuni împotriva Rusiei. Măsurile menționate includ facilitarea exporturilor de motorină rusească și a anumitor operațiuni ale flotei ruse.
Diplomați citați sub protecția anonimatului afirmă însă că europenii continuă să respingă cererile Moscovei privind retragerea NATO. În aceste condiții, negocierile pentru oprirea războiului riscă să fie complicate de încercarea Rusiei de a lega un acord privind Ucraina de concesii mai ample asupra securității europene.