Senatorul AUR Petrișor Peiu lansează un nou avertisment privind situația economică și energetică a României, criticând deciziile luate de autorități în ultimele două decenii. Parlamentarul susține că țara a pierdut numeroase capacități industriale și energetice, în timp ce problemele legate de producția de electricitate, agricultură și resursele de apă continuă să se accentueze.
Într-o declarație recentă, Petrișor Peiu a atras atenția asupra închiderii marilor fabrici și a centralelor electrice, dar și asupra întârzierilor în finalizarea unor proiecte hidroenergetice importante.
Potrivit senatorului, România a trecut prin transformări economice și demografice majore, însă acestea nu au fost însoțite de investiții suficiente pentru a asigura stabilitatea sectoarelor strategice.
„De vreo 20 de ani, în România se închid marile fabrici și centrale electrice pe cărbune și pe gaze, efectivele de animale se împuținează constant, hidrocentralele începute nu se mai termină, milioane de oameni au plecat din țară, deci nu mai consumă și nu mai poluează”, a declarat Petrișor Peiu.
Parlamentarul consideră că reducerea populației și diminuarea activității unor industrii ar fi trebuit să contribuie la scăderea presiunii asupra sistemului energetic.
Cu toate acestea, România continuă să se confrunte cu perioade în care producția internă de energie electrică nu acoperă necesarul de consum, fiind nevoie de importuri.
În opinia sa, una dintre principalele probleme o reprezintă închiderea capacităților convenționale de producție înainte ca acestea să fie înlocuite cu suficiente surse alternative.
Senatorul atrage atenția că centralele electrice pe cărbune și gaze au avut un rol important în asigurarea stabilității sistemului energetic, iar reducerea capacităților disponibile poate crea dificultăți în perioadele cu cerere ridicată.
O altă problemă semnalată de Petrișor Peiu este întârzierea finalizării unor hidrocentrale începute în urmă cu mai mulți ani.
Acesta consideră că investițiile neterminate afectează capacitatea României de a-și valorifica resursele și de a produce suficientă energie pentru consumul intern.
Criticile parlamentarului nu se limitează însă la domeniul energetic. Petrișor Peiu vorbește și despre situația agriculturii românești, în special despre reducerea efectivelor de animale, perioadele prelungite de secetă și dificultățile provocate de lipsa apei.
„Cu toate acestea, seceta e din ce în ce mai lungă, lipsa apei devine din ce în ce mai extinsă, iar deficitul de energie crește deși avem mai puțini consumatori și un consum mult redus! Nu cumva facem ceva greșit?”, a întrebat senatorul AUR.
Prin această declarație, parlamentarul pune sub semnul întrebării eficiența politicilor economice și energetice adoptate în România în ultimii aproximativ 20 de ani.
Totuși, problemele menționate au cauze multiple. Seceta și deșertificarea sunt influențate de schimbările climatice, de condițiile meteorologice și de gestionarea resurselor de apă, în timp ce deficitul energetic depinde de producția disponibilă, consum, infrastructură și capacitatea de import.
Reducerea emisiilor poluante la nivel național nu poate determina, de una singură, dispariția fenomenelor climatice extreme, care sunt influențate de procese globale.
În privința energiei, provocarea României este să își dezvolte capacități de producție și stocare care să poată asigura alimentarea constantă, inclusiv atunci când producția din surse regenerabile este redusă.
Petrișor Peiu susține că autoritățile ar trebui să acorde o atenție mai mare investițiilor strategice, finalizării proiectelor energetice și consolidării producției interne.
Declarațiile senatorului readuc în discuție necesitatea unei strategii pe termen lung pentru energie și agricultură, într-un context în care prețurile, dependența de importuri și efectele secetei reprezintă provocări importante pentru economia românească.
Mesajul parlamentarului AUR este că România trebuie să își reevalueze prioritățile economice și să analizeze dacă politicile aplicate până în prezent au oferit rezultatele așteptate în privința securității energetice și alimentare.