România are un nou Guvern cu puteri depline, după mai bine de cinci luni de criză politică și trei încercări nereușite de formare a unui Executiv. Marți, 20 octombrie 2026, Cabinetul condus de Luca Niculescu a primit votul de încredere al Parlamentului, obținând 280 de voturi favorabile și 58 împotrivă, peste pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire.
Rezultatul a fost anunțat după o ședință parlamentară marcată de discursuri tensionate, schimburi dure de replici și acuzații între liderii principalelor partide politice. Deși PSD, PNL și UDMR au susținut instalarea noului Guvern, motivele invocate de reprezentanții celor trei formațiuni au fost diferite.
În timp ce social-democrații au prezentat învestirea drept începutul unei schimbări de direcție, liberalii au explicat că votul lor reprezintă o decizie necesară pentru încheierea blocajului instituțional. UDMR a avertizat că dispariția crizei guvernamentale nu înseamnă și rezolvarea problemelor economice și sociale ale țării.
Imediat după anunțarea rezultatului, Luca Niculescu a transmis primul său mesaj în calitate de premier, mulțumind parlamentarilor care au susținut noul Cabinet.
„Cu emoție și responsabilitate am primit acest vot. Mulțumesc Parlamentului pentru încredere, mulțumesc PSD pentru susținere, mulțumesc PNL, UDMR, minorităților și parlamentarilor care au votat acest Guvern. Este un moment important pentru România, ieșim din șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă”, a declarat acesta.
Noul prim-ministru a anunțat că nu intenționează să amâne primele măsuri și că activitatea guvernamentală trebuie reluată imediat.
„Chiar din această seară vom organiza prima ședință de Guvern. Prioritățile sunt cunoscute. România nu mai poate aștepta”, a transmis Luca Niculescu.
Înaintea votului, premierul desemnat le-a vorbit parlamentarilor despre dificultățile cu care se confruntă România și despre necesitatea depășirii disputelor politice.
Acesta a susținut că perioada de interimat a afectat capacitatea instituțiilor de a lua decizii și a încetinit rezolvarea unor probleme importante pentru cetățeni.
„Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră într-un moment în care România nu mai are timp de pierdut”, a afirmat Niculescu.
Premierul a explicat că a acceptat mandatul ca independent deoarece consideră că țara are nevoie de un punct de echilibru și de un Executiv capabil să pună în aplicare măsurile necesare.
Potrivit acestuia, noul Guvern trebuie să acționeze atât pentru rezolvarea dificultăților imediate, cât și pentru pregătirea dezvoltării economice pe termen lung.
Luca Niculescu a promis investiții, crearea de locuri de muncă și măsuri pentru consolidarea poziției României în Uniunea Europeană.
Susținerea parlamentară a Cabinetului a fost posibilă în urma acordurilor politice încheiate cu formațiunile care au acceptat să voteze noul Executiv, chiar dacă unele dintre acestea nu vor participa direct la guvernare.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a avut unul dintre cele mai dure discursuri ale ședinței.
Liderul social-democrat a început prin a saluta plecarea Guvernului Bolojan, pe care l-a acuzat de agravarea problemelor economice și sociale.
„Doamnelor și domnilor parlamentari, vă dau o primă veste bună: Guvernul Bolojan pleacă! Dar factura guvernării sale rămâne pe masa românilor!”, a declarat Grindeanu.
Acesta a susținut că România are nevoie de o schimbare a politicilor economice și că măsurile de reducere a deficitului nu trebuie să afecteze excesiv populația și mediul de afaceri.
Potrivit liderului PSD, noul Executiv trebuie să acorde prioritate finanțării spitalelor, sprijinirii economiei și achitării datoriilor statului către companii.
Sorin Grindeanu i-a cerut lui Luca Niculescu să prezinte situația reală a bugetului, inclusiv obligațiile financiare restante și proiectele de investiții care se confruntă cu întârzieri.
„Prima dată trebuie să spuneți țării adevărul despre buget. Câți bani avem. Ce facturi sunt neachitate. Și ce investiții sunt blocate”, a afirmat liderul PSD.
Acesta a propus realizarea unui audit al finanțelor publice, urmat de o rectificare bugetară care să răspundă nevoilor urgente ale instituțiilor și autorităților locale.
În același timp, PSD și-a reafirmat susținerea pentru reluarea indexării pensiilor în anul 2027, conform prevederilor legale, și pentru eliminarea contribuției la sănătate în cazul anumitor categorii, inclusiv mamele aflate în concediu pentru creșterea copilului și veteranii de război, în condițiile programului de guvernare.
Grindeanu a cerut și un pachet de sprijin destinat industriei, întreprinderilor mici și mijlocii, capitalului românesc și sectorului tehnologic.
În opinia sa, statul trebuie să își reducă risipa, să reorganizeze instituțiile cu atribuții suprapuse și să îmbunătățească activitatea de colectare a veniturilor bugetare.
Liderul social-democrat a anunțat că rezultatele Guvernului vor fi evaluate după primele șase luni de activitate.
„Domnule prim-ministru, astăzi primiți votul Parlamentului. Dar încrederea oamenilor se câștigă în fiecare zi”, a transmis Sorin Grindeanu.
Ilie Bolojan a explicat, la rândul său, de ce Partidul Național Liberal a decis să voteze noul Guvern, în ciuda divergențelor politice cu PSD.
Fostul premier a susținut că prelungirea crizei guvernamentale ar fi pus în pericol funcționarea unor servicii publice esențiale, inclusiv a sistemului medical.
„PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României”, a declarat Bolojan.
Acesta a respins acuzațiile potrivit cărora liberalii ar fi fost constrânși să susțină Cabinetul Niculescu și a precizat că decizia a fost luată pentru evitarea unui blocaj prelungit.
Discursul său a fost întrerupt după expirarea timpului alocat, microfonul fiind oprit înainte ca fostul premier să își încheie intervenția.
O poziție asemănătoare privind necesitatea depășirii crizei a fost exprimată și de liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a avertizat însă că instalarea noului Executiv nu rezolvă automat dificultățile economice.
„Prin acest vot de învestire doar criza guvernamentală declanșată în luna mai ia sfârșit. Celelalte crize rămân”, a afirmat Kelemen Hunor.
Președintele UDMR a menționat problemele bugetare, încetinirea economiei și riscurile sociale, subliniind că toate acestea necesită măsuri concrete.
Totodată, acesta a explicat că UDMR va trece în opoziție, dar va continua să ofere sprijin punctual Guvernului în baza acordului politic încheiat.
Kelemen Hunor a atras atenția că noul Cabinet nu dispune de o majoritate parlamentară stabilă, motiv pentru care dialogul dintre partide va rămâne esențial pentru adoptarea proiectelor legislative.
În schimb, reprezentanții USR au criticat dur componența noului Executiv și influența PSD asupra instituțiilor statului.
Deputatul Radu Miruță a susținut că principala problemă nu este persoana premierului, ci rolul important pe care social-democrații îl vor avea în conducerea ministerelor.
„Problema acestui guvern nu este numele premierului. Problema acestui guvern este pesedizarea instituțiilor statului”, a declarat parlamentarul USR.
Miruță a formulat mai multe acuzații politice la adresa PSD și a susținut că formațiunea sa nu poate sprijini un Cabinet în care social-democrații dețin o influență atât de mare.
Declarațiile sale au fost parte a confruntării politice din Parlament, acuzațiile formulate necesitând evaluarea separată a faptelor invocate.
Nici AUR nu a susținut învestirea Cabinetului Niculescu.
George Simion a cerut parlamentarilor să voteze împotriva noului Guvern, acuzând partidele care îl susțin că nu respectă promisiunile făcute alegătorilor.
Liderul AUR i s-a adresat direct lui Ilie Bolojan, solicitând explicații pentru decizia liberalilor de a vota un Cabinet sprijinit de PSD.
Simion a adus în discuție și situația lui Călin Georgescu, cerând public eliberarea acestuia și criticând măsurile judiciare dispuse în dosarele sale.
Dincolo de schimburile de replici, votul Parlamentului a confirmat susținerea necesară instalării Guvernului.
Noul Cabinet, format din miniștri PSD și independenți, urmează să își desfășoare activitatea într-un context parlamentar complicat, în care adoptarea unor măsuri importante va necesita negocieri.
După primirea votului de încredere, membrii Executivului au mers la Palatul Cotroceni pentru depunerea jurământului în fața președintelui Nicușor Dan.
Prioritățile imediate ale noului Guvern includ rectificarea bugetară, asigurarea resurselor pentru sistemul de sănătate, pregătirea bugetului pentru 2027 și adoptarea unor măsuri de susținere a economiei.
De asemenea, Cabinetul va trebui să clarifice perspectivele privind indexarea pensiilor, finanțarea autorităților locale și plata obligațiilor restante ale statului.
Luca Niculescu a promis că noul Executiv va începe activitatea fără întârziere, dar sprijinul primit în Parlament nu garantează automat susținerea tuturor măsurilor viitoare.
Atât PNL, cât și UDMR au precizat că vor analiza proiectele legislative în funcție de conținutul acestora, chiar dacă au votat instalarea Guvernului.
În aceste condiții, noul premier va trebui să mențină un dialog constant cu formațiunile parlamentare pentru a putea pune în aplicare programul de guvernare.
Rezultatul de 280 de voturi pentru și 58 împotrivă încheie criza de învestire care a dominat scena politică timp de aproape șase luni, însă lasă deschise numeroase provocări.
Pentru noul Cabinet, următoarele luni vor reprezenta primul test important, deoarece măsurile promise trebuie transformate în decizii administrative și economice cu efecte concrete.
Sorin Grindeanu a anunțat deja că PSD dorește o evaluare a rezultatelor după șase luni, în timp ce partidele care au susținut punctual Guvernul insistă asupra necesității unor soluții rapide.
România intră astfel într-o nouă etapă politică, în care stabilitatea Executivului va depinde atât de capacitatea premierului Luca Niculescu de a gestiona problemele economice, cât și de menținerea sprijinului parlamentar necesar pentru adoptarea reformelor asumate.