Învestirea Guvernului Luca Niculescu a atras atenția presei internaționale, care prezintă votul din Parlament drept un pas important pentru depășirea blocajului politic din România. Noul cabinet a primit 280 de voturi favorabile și 58 împotrivă, depășind pragul de 233 de voturi necesar pentru acordarea încrederii.
Relatările publicațiilor externe pun accent atât pe încheierea unei perioade prelungite de instabilitate, cât și pe dificultățile care așteaptă noul Executiv. Susținerea parlamentară oferă o ieșire din criză, însă menținerea acesteia și adoptarea măsurilor economice vor reprezenta următoarele provocări.
Politico descrie înțelegerea politică drept un armistițiu de șase luni, interval în care partidele ar trebui să găsească o formulă de colaborare mai durabilă. Publicația arată că votul pentru Luca Niculescu vine după aproximativ cinci luni de blocaj și trei tentative nereușite de formare a unui guvern: “România a pus capăt unei perioade de cinci luni de paralizie politică, după ce Parlamentul l-a votat pe Luca Niculescu în funcția de prim-ministru, în urma a trei încercări eșuate de a forma un guvern.”
Un prim test pentru noua putere va fi adoptarea bugetului până la sfârșitul lunii noiembrie. Dincolo de votul de învestitură, capacitatea partidelor de a susține deciziile bugetare va conta pentru stabilitatea cabinetului.
În analiza prezentată de Politico, perspectiva alegerilor anticipate a contribuit la apropierea pozițiilor PSD și PNL. Un asemenea scrutin ar fi putut favoriza AUR, pe fondul nemulțumirilor acumulate în societate. Formula convenită presupune participarea social-democraților la guvernare și susținerea Executivului de către liberali din afara cabinetului.
Publicația amintește și importanța strategică a României pentru NATO în sud-estul Europei, prin infrastructura militară găzduită și rolul său în securitatea regională. În același timp, instabilitatea politică și deteriorarea situației bugetare sunt prezentate drept factori care au alimentat sprijinul pentru formațiunile naționaliste.
Agenția bulgară BTA evidențiază parcursul profesional al lui Luca Niculescu, diplomat și fost jurnalist, în vârstă de 55 de ani. Potrivit relatării, acesta a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pe 5 octombrie, fiind al patrulea candidat la funcția de premier după căderea Guvernului Bolojan.
BTA precizează că noua echipă cuprinde 12 miniștri social-democrați și șase independenți. Agenția amintește că doi dintre candidații anteriori au fost respinși de Parlament, iar un al treilea a renunțat la mandat în lipsa sprijinului necesar.
Publicația turcă Hurriyet pune accent pe orientarea proeuropeană a noului premier și pe susținerea obținută din partea a trei formațiuni pro-UE. Votul din 20 octombrie este prezentat ca momentul care deblochează formarea unui Executiv după prăbușirea coaliției precedente, în mai 2026.
Reuters urmărește în special consecințele economice ale crizei. Agenția notează că blocajul de aproape șase luni a afectat încrederea investitorilor și a exercitat presiuni asupra ratingului de țară. Confirmarea lui Niculescu este prezentată în contextul formării unui guvern minoritar, alcătuit din reprezentanți ai stângii și tehnocrați.
Washington Post, care publică o relatare Associated Press, plasează învestirea într-un tablou mai amplu al instabilității de după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Materialul menționează dificultățile economice ale României, între care deficitul bugetar ridicat, inflația și recesiunea tehnică.
Relatarea subliniază că rezultatul votului era anticipat după obținerea promisiunilor de susținere parlamentară. Este evidențiat și mesajul transmis de Niculescu după învestire: începerea imediată a activității și organizarea primei ședințe de Guvern chiar în aceeași seară.
În evaluarea presei internaționale, România a îndepărtat pentru moment perspectiva alegerilor anticipate. Stabilitatea noului cabinet rămâne însă legată de cooperarea parlamentară și de gestionarea problemelor economice, într-un context regional marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.