Guvernul propus de Luca Niculescu a obținut votul de încredere al Parlamentului, cu 280 de voturi „pentru”, peste pragul de 233 necesar învestirii. Rezultatul pune capăt unei perioade de peste cinci luni de blocaj politic și deschide calea instalării noului Executiv, în care PSD are 12 miniștri.
Potrivit rezultatului anunțat de la tribuna Parlamentului, din totalul de 464 de deputați și senatori au fost prezenți 355. Au fost exprimate 338 de voturi, niciunul anulat, iar 280 de parlamentari au susținut acordarea încrederii Guvernului.
După vot, Luca Niculescu le-a mulțumit parlamentarilor pentru susținere și a anunțat că intenționează să convoace prima ședință de Guvern chiar în aceeași seară. El a transmis că noua echipă trebuie să înceapă imediat activitatea, în condițiile în care problemele economice și bugetare reclamă decizii urgente.
Premierul desemnat a mulțumit PSD, PNL, UDMR, reprezentanților minorităților naționale și celorlalți parlamentari care au votat în favoarea cabinetului. Totodată, a subliniat că perioada prelungită de instabilitate politică a avut costuri pentru populație, resimțite în facturi și în dificultățile economice.
Niculescu a vorbit și despre componența echipei sale, care reunește politicieni cu experiență și independenți proveniți din mediul academic și artistic. În opinia sa, diferențele de parcurs profesional trebuie depășite prin colaborare și prin asumarea unor obiective comune.
În discursul susținut înaintea votului, acesta a explicat că a acceptat propunerea de a conduce Guvernul ca independent deoarece România nu își mai permite prelungirea crizei. El a prezentat atragerea investițiilor, apărarea intereselor românilor și consolidarea rolului țării în Europa drept direcții centrale ale mandatului.
Pe plan economic, Niculescu a susținut că modelul bazat pe consum alimentat prin împrumuturi și importuri și-a atins limitele. Noul Executiv își propune să încurajeze producția internă, investițiile și crearea unor locuri de muncă mai bine plătite.
În privința veniturilor populației, a precizat că pierderile acumulate nu pot fi recuperate imediat, dar a promis protejarea persoanelor vulnerabile. Totodată, a anunțat indexarea pensiilor începând din 2027.
Printre urgențele prezentate în Parlament se numără rectificarea bugetară, pregătirea bugetului pentru anul viitor, siguranța energetică și finalizarea PNRR fără pierderi de fonduri. Niculescu a mai vorbit despre combaterea evaziunii fiscale, eliminarea privilegiilor și reducerea risipei din instituțiile și agențiile statului.
Energia reprezintă o altă prioritate a programului. Premierul desemnat a propus un pact energetic național pe zece ani și măsuri pentru reducerea costului electricității în industriile strategice. De asemenea, a anunțat un audit al instituțiilor centrale și modernizarea ANAF și a sistemului vamal.
Educația și sănătatea au fost prezentate drept investiții esențiale pentru viitorul țării. În același context, Niculescu a pledat pentru reducerea diferențelor de dezvoltare dintre regiuni și pentru instituții care răspund mai bine nevoilor cetățenilor.
La finalul dezbaterilor, el a transmis că respectă criticile și opiniile diferite exprimate în Parlament, dar că răspunsul Guvernului trebuie să vină prin acțiuni concrete.
Ilie Bolojan a părăsit sala de plen înainte de încheierea votului și nu a făcut declarații jurnaliștilor care îl așteptau.
Anterior votului, Kelemen Hunor se declarase convins că Executivul va obține sprijinul necesar, prin voturile PSD, PNL, UDMR, minorităților naționale și ale grupului condus de Victor Ponta. Liderul UDMR considera această formulă soluția disponibilă pentru depășirea blocajului politic, precizând însă că rezultatele guvernării vor permite evaluarea ei.
În schimb, Dan Dungaciu anunțase că parlamentarii AUR nu vor participa nici la lucrările comisiilor, nici la votul de învestitură. El a respins acuzațiile potrivit cărora această poziție ar fi avantajat PSD și a negat existența unei înțelegeri cu partidele care susțin cabinetul.
Reprezentantul AUR a precizat că formațiunea ar putea încheia acorduri politice pentru o eventuală moțiune de cenzură, dar a contestat ideea că absența parlamentarilor săi de la audieri ar fi determinat rezultatul învestirii.