PSD a decis miercuri, 14 octombrie, să participe cu miniștri la Guvernul pregătit de premierul desemnat Luca Niculescu. Hotărârea a fost luată în ședința Consiliului Politic Național desfășurată la Vila Lac. Potrivit informațiilor din partid, social-democrații ar urma să dețină 11 ministere, iar activitatea Executivului va fi evaluată după primele șase luni.
Conducerea partidului prezidat de Sorin Grindeanu a stabilit și lista reprezentanților propuși pentru viitorul Cabinet. Marian Neacșu ar urma să ocupe atât funcția de viceprim-ministru, cât și conducerea Ministerului Afacerilor Interne, în timp ce Radu Oprea este propus la Ministerul Apărării Naționale.
Lista miniștrilor aprobată de PSD cuprinde următoarele nume:
Marian Neacșu – viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne. Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Alexandru Rogobete – ministru al Sănătății. Florin Manole – ministru al Muncii. Daniel Zamfir – ministru al Economiei. Radu Marinescu – ministru al Justiției. Alexandru Stoica – ministru al Dezvoltării. Ovidiu Popa – ministru al Transporturilor. Natalia Intotero – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor. Mihai Ghigiu – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Radu Oprea – ministru al Apărării Naționale. Pentru celelalte șase portofolii urmează să fie desemnați miniștri tehnocrați. Este vorba despre Externe, Energie, Cultură, Educație și Finanțe, precum și despre un minister nou, dedicat Inteligenței Artificiale.
Luca Niculescu ar urma să prezinte joi, 15 octombrie, în Parlament, componența completă a Cabinetului și programul de guvernare. Ulterior va avea loc votul de învestitură, cel mai probabil marți, 20 octombrie. Data este vehiculată în informațiile prezentate, fără a fi indicată drept un calendar definitiv.
Decizia PSD intervine după mai multe luni de blocaj politic. Coaliția PSD–PNL, constituită în noiembrie 2021 cu susținerea fostului președinte Klaus Iohannis, s-a destrămat în aprilie 2026. La 20 aprilie, social-democrații i-au retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, iar trei zile mai târziu miniștrii PSD și-au depus demisiile.
La 5 mai, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a fost adoptată de Parlament, ducând la demiterea Guvernului Bolojan, la aproximativ 11 luni de la învestire. În aceeași seară, președintele Nicușor Dan declara că România va avea un nou Executiv „într-un termen rezonabil”.
Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR au început la Palatul Cotroceni pe 18 mai. Prima nominalizare pentru funcția de premier a venit pe 4 iunie, când șeful statului l-a desemnat pe Eugen Tomac. Acesta și-a depus mandatul înainte de a solicita votul Parlamentului.
Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat retragerea lui Tomac și l-a propus pe Adrian Veștea. Nominalizarea a provocat tensiuni în PNL, conducerea liberală reclamând că nu fusese consultată și că desemnarea prim-vicepreședintelui partidului nu avea acordul său.
La Congresul extraordinar din 21 iunie, PNL a decis că membrii care participă la un guvern alături de PSD vor fi excluși. Tot atunci au fost cerute demisiile lui Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu.
Adrian Veștea a prezentat programul și lista miniștrilor în Parlament pe 22 iunie, însă Cabinetul său a obținut numai 189 de voturi favorabile, sub pragul necesar de 233. O nouă rundă de consultări a început în ziua următoare.
În cadrul acestor negocieri, PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR au susținut varianta Siegfried Mureșan. Discuțiile au inclus și posibilitatea unui guvern minoritar PSD, pe care Ilie Bolojan afirmase inițial că liberalii ar fi dispuși să îl voteze.
Pe 25 iunie, întrebat despre susținerea liberală pentru Eugen Tomac, Nicușor Dan a explicat că, la momentul desemnării, avusese așteptarea rezonabilă că nominalizarea va beneficia de o majoritate parlamentară.
La 26 iunie, după alte discuții fără rezultat, președintele a anunțat revenirea la blocaj. El a susținut că PNL își schimbase poziția față de susținerea unui guvern minoritar PSD, formulă care păruse anterior capabilă să adune voturile necesare.
Negocierile au continuat și în august. Pe 20 august, Ciprian Ciucu a declarat că Alexandru Nazare, al cărui nume era vehiculat pentru funcția de premier, ar trebui să intre în PNL și să obțină sprijinul partidului dacă dorește să candideze pentru această poziție. Pe 25 august, Bolojan a precizat că o propunere va fi stabilită în urma discuțiilor cu colegii.
La 28 august, Nicușor Dan a promulgat Legea ANI, despre care materialul precizează că duce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei de către Dominic Fritz, care rămâne președinte USR. Șeful statului a explicat că riscul pierderii banilor din PNRR a cântărit în decizia sa.
Pe 31 august, Kelemen Hunor i-a reproșat lui Siegfried Mureșan absența din spațiul public, în condițiile în care era susținut pentru funcția de premier de PNL, USR și UDMR.
Nicușor Dan a anunțat desemnarea lui Mureșan pe 17 septembrie, după o nouă rundă de consultări. Președintele a criticat atunci preocuparea partidelor pentru calculele electorale, în detrimentul găsirii unei soluții pentru ieșirea din criză. Mureșan a acceptat propunerea, iar decretul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 21 septembrie.
Pe 30 septembrie, Guvernul Mureșan a fost respins de Parlament, primind 182 de voturi favorabile, față de cele 233 necesare. La 5 octombrie, șeful statului l-a desemnat pe Luca Niculescu, a patra propunere pentru conducerea Executivului, cu termen de zece zile pentru prezentarea listei miniștrilor și a programului de guvernare.
Ilie Bolojan conduce Guvernul din iunie 2025, iar din iulie 2025 ocupă funcția de președinte al PNL cu puteri depline.