Senatorul AUR Petrișor Peiu critică direcția urmată de România în ultimii aproximativ 20 de ani în domeniul energetic și economic și susține că închiderea unor capacități importante de producție nu a fost compensată suficient prin dezvoltarea unor alternative.
Parlamentarul atrage atenția asupra reducerii activității industriale, închiderii unor centrale electrice, scăderii efectivelor de animale și plecării unui număr mare de români din țară. În opinia sa, toate aceste schimbări ar fi trebuit să ducă la o diminuare a consumului și a presiunii asupra sistemului energetic, însă România continuă să se confrunte cu perioade de deficit și cu nevoia de importuri.
Petrișor Peiu critică închiderea capacităților de producție Senatorul susține că, de-a lungul ultimelor două decenii, România a pierdut numeroase capacități industriale și energetice.
„De vreo 20 de ani, în România se închid marile fabrici și centrale electrice pe cărbune și pe gaze, efectivele de animale se împuținează constant, hidrocentralele începute nu se mai termină, milioane de oameni au plecat din țară, deci nu mai consumă și nu mai poluează”, afirmă Petrișor Peiu.
În viziunea sa, diminuarea populației și reducerea activității industriale ar fi trebuit să însemne și un necesar energetic mai mic.
Cu toate acestea, senatorul consideră că dificultățile cu care se confruntă sistemul energetic arată că strategia adoptată trebuie reevaluată.
Atenție asupra deficitului energetic Una dintre principalele teme abordate de Petrișor Peiu este reducerea capacităților convenționale de producție înainte ca acestea să fie înlocuite cu suficiente surse alternative.
Senatorul susține că securitatea energetică ar trebui să devină una dintre prioritățile centrale ale României, atât pentru protejarea consumatorilor casnici, cât și pentru menținerea competitivității industriei.
În opinia sa, lipsa unor capacități suficiente de producție poate crește vulnerabilitatea țării în momentele în care consumul este ridicat sau când producția din anumite surse scade.
Peiu amintește și proiectele hidroenergetice începute, dar neterminate, considerând că acestea reprezintă o altă problemă care ar trebui analizată în cadrul strategiei energetice naționale.
„Nu cumva facem ceva greșit?” Criticile senatorului nu se limitează la sectorul energetic.
Petrișor Peiu face referire și la agricultură, reducerea efectivelor de animale, perioadele prelungite de secetă și lipsa apei din anumite regiuni ale țării.
„Cu toate acestea, seceta e din ce în ce mai lungă, lipsa apei devine din ce în ce mai extinsă, iar deficitul de energie crește deși avem mai puțini consumatori și un consum mult redus! Nu cumva facem ceva greșit?”, se întreabă parlamentarul.
Prin această declarație, Peiu încearcă să pună în discuție eficiența politicilor aplicate în ultimele două decenii și modul în care România și-a gestionat resursele și infrastructura.
Seceta și problemele climatice au cauze complexe În același timp, fenomene precum seceta, lipsa apei și deșertificarea nu pot fi explicate exclusiv prin politica energetică sau prin reducerea emisiilor din România.
Aceste procese au cauze multiple și complexe, iar declarațiile lui Petrișor Peiu reprezintă propria sa interpretare asupra legăturii dintre evoluțiile economice, energetice și climatice.
Senatorul folosește însă aceste exemple pentru a argumenta că România ar trebui să își reevalueze prioritățile în sectoare precum energia și agricultura.
Apel pentru reconsiderarea strategiei energetice Mesajul lui Petrișor Peiu se concentrează în principal asupra riscului ca România să reducă prea repede anumite capacități de producție fără a avea alternative suficiente și stabile.
În opinia sa, închiderea centralelor pe cărbune și gaze și diminuarea activității industriale, în lipsa unor noi surse capabile să acopere permanent consumul, pot crește dependența de importuri și vulnerabilitatea sistemului.
Prin declarațiile sale, senatorul AUR cere o reconsiderare a strategiei energetice naționale și o mai mare atenție asupra capacităților interne de producție.
Petrișor Peiu susține că energia și agricultura trebuie tratate ca domenii strategice, iar deciziile luate în aceste sectoare ar trebui analizate prin prisma securității economice și a capacității României de a-și asigura propriul necesar pe termen lung.