Curtea Constituțională a respins miercuri, 7 octombrie, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de premierul demis Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează alocarea fondurilor necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante ale magistraților, în valoare de aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Șase dintre cei nouă judecători constituționali au votat pentru respingerea cererii. Prin această decizie, CCR nu a acceptat argumentele Executivului referitoare la existența conflictului constituțional invocat de Ilie Bolojan.
Separat de sesizarea adresată Curții Constituționale, procesul privind plata efectivă a sumelor restante urma să primească o soluție din partea Instanței Supreme, după mai multe amânări.
Ce a contestat Ilie Bolojan la CCR Sesizarea premierului interimar a vizat demersurile Înaltei Curți prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să asigure plata restanțelor salariale din Justiție.
Ilie Bolojan a susținut că Instanța Supremă și-ar fi depășit atribuțiile constituționale atunci când a impus alocarea unor fonduri bugetare. Argumentul prezentat de acesta a fost că stabilirea bugetului și adoptarea rectificărilor bugetare intră în competența Executivului și a Legislativului.
În interpretarea susținută de Guvern, obligarea autorităților să aloce bani pentru aceste plăți ridica o problemă privind delimitarea atribuțiilor instituțiilor. Din acest motiv, premierul a cerut Curții Constituționale să analizeze dacă demersurile ÎCCJ au generat un conflict juridic de natură constituțională.
Judecătorii CCR au respins însă sesizarea ca neîntemeiată, cu votul a șase membri ai Curții din totalul de nouă.
Înalta Curte a cerut achitarea drepturilor salariale restante În centrul disputei se află aproximativ 4,8 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante ale magistraților. Sumele provin din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Înalta Curte a solicitat plata acestor drepturi, iar Curtea de Apel București admisese anterior acțiunea formulată de Instanța Supremă. Prin soluția pronunțată, Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achite restanțele.
Executivul a contestat, din perspectiva atribuțiilor constituționale, impunerea alocărilor bugetare necesare. ÎCCJ a urmărit, în schimb, obținerea fondurilor pentru plata drepturilor salariale rezultate din hotărârile judecătorești.
Decizia CCR este favorabilă poziției Instanței Supreme în această dispută, întrucât argumentul Guvernului privind existența unui conflict constituțional nu a fost acceptat.
Procesul privind plata efectivă rămâne distinct Respingerea sesizării lui Ilie Bolojan privește problema constituțională adusă în fața CCR. Aceasta trebuie diferențiată de procesul referitor la achitarea efectivă a drepturilor salariale restante.
În paralel cu demersul constituțional, Instanța Supremă urma să se pronunțe în litigiul privind plata sumelor, după ce decizia fusese amânată de mai multe ori.
Astfel, hotărârea din 7 octombrie înlătură argumentul invocat de premier în sesizarea adresată CCR, dar informațiile prezentate nu indică faptul că cele aproximativ 4,8 miliarde de lei au fost deja achitate.
Disputa are, așadar, două componente: analiza atribuțiilor constituționale ale instituțiilor implicate și soluționarea procesului privind obligația de plată. În prima dintre acestea, Curtea Constituțională a decis respingerea cererii formulate de Ilie Bolojan ca neîntemeiată.