Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională prevederea potrivit căreia înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere puteau candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea raporturilor de serviciu.
Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi și privește articolul 34 alineatul (3) din vechiul Statut al funcționarilor publici, în forma existentă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 156/2018.
Judecătorii constituționali au considerat că obligația de a renunța la statutul de funcționar public înainte chiar de a candida reprezenta o restrângere disproporționată a unor drepturi fundamentale.
CCR: Prevederea crea o discriminare nejustificată Curtea a stabilit că norma intra în contradicție cu mai multe dispoziții din Constituție, inclusiv cele referitoare la egalitatea în drepturi, dreptul de a fi ales și dreptul la muncă.
„Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile criticate, potrivit cărora înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu, contravin prevederilor art. 16, art. 37 și art. 41 din Constituție, deoarece instituie o discriminare nejustificată între categoriile de funcționari, descurajează exercitarea dreptului de a candida și de a fi ales și afectează dreptul la muncă”, a arătat CCR.
În esență, Curtea a considerat că o persoană nu poate fi obligată să renunțe la locul său de muncă doar pentru simplul fapt că dorește să participe la o competiție pentru o funcție de demnitate publică.
Candidatura nu garantează obținerea funcției Unul dintre argumentele importante reținute de CCR este faptul că depunerea unei candidaturi nu înseamnă automat că persoana respectivă va și obține funcția pentru care candidează.
Dreptul de a fi ales reprezintă o posibilitate, iar rezultatul unei candidaturi depinde de vot, de procedurile legale și de alte condiții specifice funcției respective.
În aceste condiții, obligarea unui funcționar să renunțe anticipat la postul său putea produce consecințe profesionale semnificative chiar și în situația în care acesta nu ajungea să ocupe funcția de demnitate publică.
Curtea a apreciat că o asemenea condiție putea descuraja funcționarii să își exercite dreptul constituțional de a candida.
CCR consideră măsura disproporționată Judecătorii constituționali au analizat și argumentul privind neutralitatea administrației publice.
Potrivit Curții, protejarea neutralității și imparțialității funcției publice reprezintă un obiectiv legitim, însă măsurile folosite pentru atingerea acestuia trebuie să fie proporționale.
Obligația încetării raporturilor de serviciu înainte de candidatură a fost considerată excesivă, deoarece existau posibilități mai puțin restrictive prin care putea fi protejat interesul general fără afectarea atât de puternică a dreptului la muncă și a drepturilor electorale.
CCR a subliniat și faptul că stabilitatea în funcția publică reprezintă un element important al statutului funcționarilor.
Pierderea definitivă a postului doar pentru participarea la o procedură electorală sau pentru candidatura la o funcție de demnitate publică putea crea un dezechilibru între interesul statului și drepturile persoanei.
Ce înseamnă decizia Curții Decizia privește prevederea din vechiul Statut al funcționarilor publici, în forma anterioară modificărilor introduse prin Legea nr. 156/2018.
Prin urmare, hotărârea CCR nu trebuie interpretată ca o eliminare generală a tuturor incompatibilităților sau restricțiilor aplicabile funcționarilor publici.
Funcționarii rămân supuși regulilor privind incompatibilitățile, conflictele de interese, neutralitatea și exercitarea funcțiilor publice, însă Curtea a stabilit că obligația analizată în acest caz depășea limitele unei restricții proporționale.
Decizia creează astfel un reper important pentru situațiile în care exercitarea dreptului de a candida intră în conflict cu stabilitatea profesională a funcționarului public.
În motivarea sa, Curtea a pus accent pe necesitatea păstrării unui echilibru între interesul administrației de a rămâne neutră și drepturile constituționale ale persoanelor care ocupă funcții publice.