Diana Șoșoacă a suferit o înfrângere la Tribunalul Uniunii Europene. Instanța a respins solicitarea europarlamentarei române de a suspenda decizia privind ridicarea imunității sale, hotărâre adoptată pe 28 aprilie 2026. Cele cinci motive prezentate pentru contestare au fost considerate neîntemeiate, permițând astfel continuarea dosarelor penale împotriva sa.
La finalul lunii aprilie, Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, răspunzând unei cereri venite din partea autorităților române. Aceste motive sunt grave și includ fapte presupus penale comise în perioada 2021-2025, printre care se numără agresarea unor jurnaliști italieni și declarații ce țin atât de activitatea sa de senator, cât și de cea de europarlamentar. Imediat după vot, Șoșoacă a solicitat instanței europene să suspende această decizie până la soluționarea definitivă a cazului.
Savvas Papasavvas, vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene, a evaluat pe rând argumentele prezentate de avocatul lui Șoșoacă, respingându-le pe toate. Decizia a fost emisă luni, 4 august 2026: imunitatea nu va fi reactivată, iar procedura penală poate continua fără obstacole.
Totuși, există un aspect în care Parlamentul European a adoptat o decizie diferită. O declarație făcută de Șoșoacă pe 11 februarie 2025 în cadrul plenului Parlamentului European a fost exclusă din hotărârea de ridicare a imunității, europarlamentarii considerând că aceasta a fost făcută în exercițiul mandatului său. Astfel, aceasta este singura declarație care beneficiază de protecție, în timp ce restul sunt expuse.
Imunitatea parlamentară europeană nu oferă un scut nelimitat. Regulamentele Parlamentului European stipulează că imunitatea poate fi ridicată atunci când există motive serioase să se creadă că faptele nu au legătură cu exercițiul mandatului. Practic, europarlamentarul nu poate folosi funcția sa de la Bruxelles ca o protecție pentru faptele comise înainte sau în afara activității parlamentare — un principiu care a fost aplicat constant în cazuri anterioare din diverse state membre.
Cazul lui Șoșoacă acoperă o perioadă extinsă de patru ani și include acuzații din momente diferite, atât ca senator, cât și ca simplu cetățean sau europarlamentar. Fiecare calitate generează un regim juridic distinct. Odată ce imunitatea europeană a fost eliminată, autoritățile române pot continua anchetele legate de faptele săvârșite înainte de mandatul european, fără a mai aștepta o decizie de fond din Luxemburg. Dosarul în care Șoșoacă este acuzată de sechestrarea mai multor jurnaliști a intrat deja în faza de judecată, fiind trimis anterior în instanță. Ridicarea imunității permite avansarea și în celelalte cazuri, unde anchetele erau blocate.
Din perspectiva politică, decizia de luni nu o exclude pe Șoșoacă din Parlamentul European. Mandatul său rămâne valid. Partidul S.O.S. România, pe care îl conduce, a reconfirmat recent alegerea sa în fruntea organizației și o susține pentru o eventuală candidatură la președinție. Procesele penale nu conduc automat la pierderea mandatului european — pentru a se întâmpla acest lucru ar fi necesară o condamnare definitivă și aplicarea unei pedepse complementare care să impună interzicerea drepturilor electorale.
Tribunalul Uniunii Europene va analiza acum fondul cauzei, adică cererea principală de anulare a hotărârii Parlamentului European. Termenele la instanțele europene sunt, prin natura lor, îndelungate — se poate estima o durată de câteva luni, poate chiar mai mult de un an. Între timp, autoritățile române pot interveni în dosarele care nu mai beneficiază de protecția imunității parlamentare. Șoșoacă a pierdut o bătălie urgentă, una care avea un impact imediat. Rareori un politician român ajuns europarlamentar a experimentat o ridicare a imunității în termen atât de scurt din partea propriei instituții — și consecințele legale imediate sunt deja în curs de desfășurare.