Diana Șoșoacă a revenit în atenția publică după o serie de declarații controversate despre România, Israel și relațiile dintre cele două state. Politiciana a susținut că nu mai poate „să tacă” în fața unor decizii pe care le consideră contrare intereselor României.
În discursul său, Șoșoacă a criticat instituirea zilei de 14 mai drept Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel, susținând că această dată ar trebui asociată în primul rând cu Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste.
„Nu mai pot să tac”
Șoșoacă și-a construit intervenția în jurul ideii că România și-ar pierde treptat suveranitatea și identitatea națională. În acest context, ea a făcut mai multe afirmații despre influența Israelului și a comunității evreiești asupra României, SUA și NATO.
O parte dintre aceste afirmații sunt acuzații și teorii prezentate de Șoșoacă fără dovezi publice care să le confirme și nu trebuie confundate cu fapte demonstrate.
Politiciana a insistat însă că intervenția sa ar reprezenta o apărare a suveranității României și a declarat că nu are nimic împotriva vreunei nații sau a vreunui stat.
Controversa din jurul zilei de 14 mai
În centrul discursului se află Legea nr. 86/2024, prin care data de 14 mai a fost instituită drept Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel.
Aceeași dată are deja o semnificație importantă în România: prin Legea nr. 127/2017, 14 mai este Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste.
Șoșoacă a susținut că suprapunerea celor două comemorări diminuează importanța acordată victimelor regimului comunist și a cerut anularea legii referitoare la relația România–Israel.
Declarații care provoacă din nou controverse
Discursul Dianei Șoșoacă a inclus și afirmații referitoare la presupusa influență a Israelului și a serviciilor sale secrete asupra instituțiilor românești. Aceste afirmații nu sunt susținute de dovezi prezentate public și trebuie tratate ca declarații politice ale acesteia, nu ca informații confirmate.
Intervenția se înscrie în stilul public cu care Șoșoacă s-a făcut remarcată de-a lungul carierei politice: discursuri vehemente, acuzații la adresa instituțiilor și apeluri la apărarea suveranității și identității naționale.
De această dată, mesajul central transmis de politiciană a fost unul categoric: consideră că nu mai poate rămâne tăcută în fața unor decizii pe care le vede drept o amenințare la adresa intereselor României.