Premierul Ilie Bolojan a anunțat în primăvara acestui an o schimbare importantă pentru persoanele care beneficiază de pensii speciale și continuă să lucreze în sectorul public. Potrivit variantei prezentate de șeful Guvernului, cei care vor să rămână angajați la stat ar urma să păstreze salariul, însă să renunțe temporar la 85% din componenta de pensie vizată de proiect.
Măsura nu se referă în același mod la pensionarii care au obținut o pensie exclusiv contributivă după îndeplinirea condițiilor legale de vechime și vârstă. Bolojan a făcut această distincție în declarațiile sale, explicând că proiectul urmărește în principal pensiile speciale și de serviciu.
Ulterior, pe 30 aprilie 2026, Guvernul a aprobat proiectul privind limitarea cumulului pensiilor speciale cu salariile din sectorul public și a anunțat transmiterea lui în Parlament pentru dezbatere în procedură de urgență.
Ce se întâmplă cu cei care vor să rămână angajați la stat Conform variantei prezentate de Executiv, o persoană care beneficiază de o pensie specială sau de serviciu și dorește să continue să lucreze într-o instituție publică ar trebui să accepte reducerea cu 85% a pensiei pe perioada în care rămâne în activitate.
În schimb, dacă persoana renunță la postul din sectorul public și se retrage din activitate, pensia ar urma să fie încasată integral, în condițiile prevăzute de lege.
Premierul a explicat încă din luna martie logica măsurii, afirmând că statul trebuie să reducă situațiile în care o persoană primește simultan pensie specială și salariu integral din fonduri publice.
„Cumulul pensiei cu salariul va fi posibil dacă renunți la 85% din valoarea pensiei”, a explicat Ilie Bolojan, precizând că discuția vizează pensiile speciale.
Forma adoptată ulterior de Guvern a păstrat principiul reducerii cu 85% a pensiei non-contributive pentru persoanele vizate care aleg să rămână angajate în sectorul public.
Pensiile contributive, tratate diferit Un detaliu important este diferența dintre pensiile speciale și cele bazate pe contribuțiile plătite de-a lungul vieții profesionale.
Bolojan a precizat că persoanele care au lucrat până la îndeplinirea condițiilor legale și beneficiază de o pensie contributivă nu reprezintă principala categorie vizată de restricție.
Această distincție este importantă deoarece formularea generică „interzicerea cumulului pensiei cu salariul” poate crea impresia că orice pensionar care se angajează la stat ar urma să piardă cea mai mare parte din pensie.
Proiectul aprobat de Executiv la sfârșitul lunii aprilie s-a concentrat asupra pensiilor speciale și militare de serviciu pentru cei care continuă să lucreze în sectorul public.
Bolojan vorbea despre cel puțin 15.000 de angajați În declarațiile făcute în luna martie, Ilie Bolojan estima că cel puțin 15.000 de persoane s-ar afla într-o asemenea situație în administrația publică.
Premierul a legat problema cumulului pensiei cu salariul și de planurile de reducere a cheltuielilor de personal din administrație.
Potrivit acestuia, acolo unde instituțiile trebuie să reducă numărul de angajați sau cheltuielile salariale, ar trebui analizată cu prioritate situația celor care beneficiază deja de o sursă stabilă de venit sub forma pensiei.
Bolojan a susținut că ar fi dificil de justificat păstrarea unui post pentru o persoană care primește deja pensie, în timp ce un alt angajat depinde exclusiv de salariul primit de la instituție.
Declarațiile au fost făcute în contextul unei reforme mai ample a administrației, în cadrul căreia premierul vorbea despre o reducere de aproximativ 10% a personalului sau a cheltuielilor în anumite structuri.
„Nu este doar o problemă de echitate” Ilie Bolojan a legat reforma și de sustenabilitatea sistemului de pensii.
În opinia sa, problema nu ține exclusiv de diferențele dintre pensionarii obișnuiți și beneficiarii unor sisteme speciale, ci și de capacitatea economică a statului de a finanța pensiile pe termen lung.
Premierul a atras atenția asupra categoriilor profesionale în care retragerea din activitate are loc la vârste de aproximativ 49-52 de ani.
Bolojan a afirmat că pensionarea foarte devreme creează două dificultăți: statul trebuie să înceapă plata pensiei pentru o perioadă foarte lungă, iar instituțiile pierd oameni cu experiență care nu sunt întotdeauna ușor de înlocuit.
Șeful Guvernului a susținut și în alte declarații din 2026 că România nu își mai poate permite pensionări la 48-52 de ani în numeroase sisteme și că regulile trebuie revizuite.
Probleme în ordine publică și siguranță națională Bolojan a indicat în mod special anumite structuri din ordine publică și siguranță națională, unde pensionările timpurii pot provoca probleme de personal.
Potrivit premierului, generațiile numeroase care ajung acum la vârsta pensionării pun o presiune suplimentară asupra sistemului, în timp ce generațiile mai tinere sunt mai puțin numeroase.
În acest context, Bolojan a argumentat că menținerea unor vârste foarte reduse de pensionare poate crea dificultăți atât pentru finanțarea sistemului, cât și pentru funcționarea instituțiilor.
Discuția nu presupune însă automat o creștere generală a vârstei standard de pensionare pentru toți românii. Declarațiile premierului s-au referit în special la sistemele în care există posibilitatea pensionării mult mai devreme decât în sistemul public obișnuit.
Ce s-a întâmplat ulterior cu proiectul La data declarațiilor din martie, proiectul privind cumulul pensiei cu salariul se afla încă în proces de pregătire și avizare.
Situația s-a schimbat la sfârșitul lunii aprilie.
Pe 30 aprilie 2026, Guvernul a anunțat adoptarea proiectului și transmiterea sa către Parlament, solicitând dezbaterea în procedură de urgență.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat atunci că persoanele cu pensii speciale și militare de serviciu care doresc să continue să lucreze la stat ar urma să accepte diminuarea cu 85% a componentei de pensie vizate pe durata activității.
Proiectul conține și anumite excepții, astfel că aplicarea concretă depinde de categoria profesională și de forma finală adoptată prin procedura legislativă.
Miza reformei: cheltuielile publice și pensionarea timpurie În argumentația prezentată de Ilie Bolojan, cele două probleme sunt strâns legate.
Pe de o parte, Guvernul urmărește reducerea cheltuielilor din administrația publică și limitarea situațiilor în care aceeași persoană primește simultan două venituri integrale din bugetul statului.
Pe de altă parte, Executivul a pus în discuție vârstele reduse de pensionare din anumite sisteme și efectele acestora asupra finanțelor publice și a deficitului de personal.
Pentru cei care beneficiază de pensii strict contributive, situația este diferită de cea a beneficiarilor de pensii speciale. De aceea, orice analiză a noilor reguli trebuie făcută în funcție de tipul pensiei, categoria profesională și forma finală a legislației.
Mesajul transmis de Bolojan a fost însă clar: Guvernul dorește să limiteze cumulul dintre pensia specială și salariul