Datele despre capturile de droguri din Portul Constanța ridică întrebări serioase privind capacitatea autorităților de a controla una dintre principalele porți maritime ale României. O analiză publicată de G4Media, realizată pe baza informațiilor oficiale comunicate de DIICOT și Poliția Română pentru perioada 2000-2025, arată că în 16 dintre cei 26 de ani analizați nu a fost raportat niciun gram de droguri confiscat în port.
Rezultatul nu dovedește că în anii respectivi nu a existat trafic de droguri. El arată doar că, în setul de date analizat, autoritățile nu au consemnat capturi în Portul Constanța. Diferența este esențială: lipsa confiscărilor nu poate fi confundată cu lipsa transporturilor ilegale.
Potrivit investigației G4Media, cantitatea totală raportată ca fiind capturată în port, în perioada analizată, este de aproximativ 20,46 tone de droguri. Separat, în 2024 a fost identificat un transport de 16 tone de pulpă de fructe congelată care conținea cocaină.
Cele 16 tone reprezintă greutatea pulpei de fructe contaminate, nu 16 tone de cocaină pură. Cantitatea exactă de substanță stupefiantă din acel transport nu a fost anunțată public de autorități, motiv pentru care cele două valori nu trebuie adunate și prezentate ca o singură captură de droguri.
În ultimii cinci ani ai intervalului analizat, datele citate indică o captură de 202 kilograme de heroină, pe lângă transportul de pulpă de fructe în care a fost detectată cocaină. Oscilațiile mari de la un an la altul pot avea mai multe explicații: schimbarea rutelor folosite de rețele, intensitatea controalelor, calitatea informațiilor operative sau modul în care sunt centralizate datele.
Ministerul Afacerilor Interne a anunțat în septembrie 2024 că un container sosit din Ecuador a fost verificat în Portul Constanța. În interior se aflau 75 de butoaie metalice cu aproximativ 16 tone de pulpă de fructe congelată, iar testele au indicat prezența cocainei.
Conform comunicatului oficial al MAI, transportul urma să ajungă în Țările de Jos. Ancheta a fost coordonată de procurorii DIICOT împreună cu polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate.
Cazul arată că portul poate fi folosit ca punct de tranzit către alte state europene, nu doar ca destinație pentru piața din România. În același timp, o operațiune de succes nu răspunde singură întrebărilor ridicate de anii în care statisticile nu indică nicio captură.
Rapoartele DIICOT citate în analiză descriu ruta maritimă prin Portul Constanța ca pe o alternativă pentru introducerea cocainei și a altor droguri în Uniunea Europeană. Această evaluare contrastează cu frecvența redusă a capturilor raportate în numeroși ani.
Comparațiile cu porturi precum Anvers sau Rotterdam trebuie făcute cu prudență. Volumele de marfă, infrastructura, resursele de control și poziția în rețelele logistice sunt diferite. Totuși, experiența acelor porturi arată că traficanții folosesc containere, firme intermediare și încărcături legale pentru a ascunde drogurile.
În România, structura antidrog din cadrul serviciului teritorial DIICOT Constanța a fost înființată abia în 2024, potrivit datelor prezentate de G4Media. Momentul reorganizării sugerează că specializarea investigațiilor maritime a devenit o prioritate relativ recentă.
Cifrele nu permit stabilirea cantității reale de droguri care ar fi trecut nedetectată prin Portul Constanța. Pentru o evaluare completă ar fi necesare informații despre numărul containerelor controlate, criteriile de selecție, scanările efectuate, anchetele începute și cooperarea cu autoritățile vamale din alte state.
De asemenea, instituțiile ar trebui să explice de ce 16 ani din intervalul analizat apar fără capturi și dacă situația reflectă lipsa operațiunilor, lipsa raportărilor sau mutarea dosarelor către alte structuri. Transparența acestor date este importantă atât pentru combaterea traficului, cât și pentru încrederea publică.
Portul Constanța este o infrastructură strategică pentru România și pentru fluxurile comerciale regionale. Tocmai de aceea, diferența dintre riscul recunoscut oficial și rezultatele statistice merită o explicație documentată, nu concluzii grăbite.
Surse consultate: G4Media și Ministerul Afacerilor Interne. Sursa fotografiei.jpg).