Dragoș Pîslaru, care ocupă funcția de ministru interimar al Muncii, a vorbit despre posibilitatea de a indexa pensiile și salariile în anul 2027.
Conform spuselor lui Dragoș Pîslaru, un buget corespunzător pentru anul următor ar putea încorpora și indexarea acestor venituri. Ministrul a afirmat că oficialii din cadrul Comisiei Europene nu ar avea obiecții referitoare la această indexare.
„Nu există motive de îngrijorare că Bruxelles-ul ne-ar împiedica să efectuăm aceste indexări. Ceea ce contează este responsabilitatea politică de a elabora un buget adecvat pentru anul viitor și pe termen mediu”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
De asemenea, Pîslaru a subliniat că nici o instituție europeană nu se va opune indexării pensiilor și salariilor în România, dar că oficialii de la Bruxelles ar solicita detalii privind sursele de finanțare.
„Pot să afirm cu certitudine că politica de pensii și salarii a României nu este dictată de Comisia Europeană. Am menționat acest lucru de fiecare dată când am avut astfel de discuții. Este evident că România, dacă își va îndeplini angajamentele asumate referitoare la indexarea pensiilor, va trebui să demonstreze cum își structurează bugetul într-un mod responsabil.
Astfel, este esențial să înțelegem că problema nu este dacă putem sau nu să indexăm pensiile sau salariile, ci cum putem construi un buget care să permită aceste măsuri. Uitându-mă la unele programe politice recente, este destul de amuzant să observ cum ni se promit soluții fără a se indica sursa de finanțare și modul în care se vor integra în buget aceste măsuri”.
Pe 1 iulie 2026, salariul minim brut a fost majorat la 4.325 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 6,8%, echivalentul a 275 de lei brut.
„Pentru muncitori, aceasta înseamnă o creștere reală a salariului de 125 lei. Ce înseamnă 125 de lei în România anului 2026, având în vedere o inflație de 10%? Practic, aproape nimic, din perspectiva mea. Însă pentru angajatori, situația este mai complicată, deoarece costurile cresc cu aproape 400 de lei pentru fiecare angajat cu salariul minim. Statul este cel mai beneficiat, obținând multe venituri din această creștere”, a adăugat ministrul.
Românii lucrează, în mod oficial, 8 ore pe zi, dar realitatea este diferită: de multe ori, ziua de muncă se extinde cu ore suplimentare neplătite, ajungându-se la 10 ore sau chiar mai mult.
Această situație, care nu este o excepție, ilustrează o problemă profundă a culturii organizaționale din țară, dar și o tendință care depășește granițele României. Munca peste program – o normă tacită. Frecvent, angajații rămân la birou pentru a termina sarcini suplimentare, pentru a răspunde la apeluri sau pentru alte obligații.
Pe de altă parte, se apropie începutul anului școlar, iar părinții și copiii se îndreaptă spre magazine în căutarea rechizitelor necesare.
În timp ce adulții sunt concentrați pe găsirea celor mai bune prețuri și pe respectarea bugetului, copiii au preferințe diferite care pot crește semnificativ costurile. Cei mici preferă rechizite colorate, cu accesorii atrăgătoare și personaje din desene animate, iar aceste alegeri se reflectă în cheltuieli mult mai mari.