Comisia Europeană a transmis verdictul final privind cea de-a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar bilanțul este unul mixt pentru România. Țara noastră reușește să recupereze 350,7 milioane de euro din fondurile suspendate, însă pierde definitiv alte 458,7 milioane de euro, după evaluarea reformelor și jaloanelor asumate.
Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a prezentat situația sumelor suspendate și rezultatul evaluării făcute la nivel european.
Decizia vine după o perioadă în care România a avut la dispoziție timp suplimentar pentru a rezolva problemele identificate de Comisia Europeană. Unele dintre reforme au fost acceptate integral sau parțial, în timp ce pentru altele progresele nu au fost considerate suficiente.
România recuperează 350,7 milioane de euroCea de-a treia cerere de plată din PNRR a fost transmisă de România în decembrie 2023.
Ulterior, Comisia Europeană a constatat probleme în îndeplinirea anumitor jaloane și ținte și a decis suspendarea unei părți din fondurile solicitate.
Bucureștiul a primit apoi o perioadă suplimentară în care putea remedia deficiențele și demonstra că reformele asumate au fost puse în aplicare.
Evaluarea finală arată că o parte dintre probleme au fost rezolvate.
România recuperează în total 350,7 milioane de euro, însă alte 458,7 milioane de euro nu vor mai fi încasate.
Sumele pierdute sunt legate de mai multe reforme, inclusiv cele privind guvernanța companiilor de stat și procedurile de numire a conducerilor acestora.
Ce s-a întâmplat cu reforma pensiilor speciale ale magistrațilorUnul dintre cele mai atent urmărite jaloane a fost reforma pensiilor speciale ale magistraților.
Potrivit explicațiilor oferite de ministrul Dragoș Pîslaru, Comisia Europeană a considerat că jalonul a fost îndeplinit, chiar dacă implementarea sa a venit cu întârziere față de calendarul stabilit inițial.
Procesul legislativ a fost influențat inclusiv de amânările legate de analiza Curții Constituționale.
Pentru această reformă fuseseră suspendate inițial 231 de milioane de euro.
În urma evaluării finale, România reușește să recupereze aproximativ 166 de milioane de euro.
Asta înseamnă că peste două treimi din suma blocată pentru acest jalon vor putea fi recuperate.
Probleme la agenția care monitorizează companiile de statUn alt capitol important al evaluării a fost cel referitor la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Instituția are un rol important în reforma guvernanței companiilor de stat, una dintre condițiile asumate de România prin PNRR.
Autoritățile trebuiau să asigure funcționarea agenției și o procedură corespunzătoare pentru desemnarea conducerii.
Comisia Europeană a considerat că au fost făcute progrese, însă rezultatul nu a permis recuperarea întregii sume suspendate.
România primește înapoi 132 de milioane de euro din cele 330 de milioane de euro blocate inițial pentru acest jalon.
Diferența rămasă reflectă faptul că evaluarea Bruxelles-ului nu a fost integral favorabilă.
Pierdere importantă în cazul companiilor de stat din energieUna dintre cele mai mari probleme apare în sectorul energetic.
Comisia Europeană a analizat modul în care au fost făcute procedurile de selecție și numire pentru consiliile de administrație ale unor companii de stat.
Concluziile au avut un impact financiar semnificativ.
În acest domeniu, România recuperează numai 48 de milioane de euro și pierde 180 de milioane de euro.
Este una dintre cele mai importante reduceri asociate jaloanelor evaluate în cadrul celei de-a treia cereri de plată.
Problema guvernanței companiilor publice este una dintre reformele asupra cărora Bruxelles-ul a insistat în cadrul PNRR. Procedurile trebuie să respecte criteriile asumate privind selecția și profesionalizarea conducerilor.
Și transporturile aduc pierderi pentru RomâniaSituația nu este favorabilă nici în sectorul transporturilor.
Și aici au existat probleme privind procedurile de selecție a conducerilor unor companii de stat.
Pentru această țintă, România reușește să recupereze doar 4,5 milioane de euro, în timp ce 15,4 milioane de euro sunt pierdute.
Deși valoarea este considerabil mai mică decât în cazul sectorului energetic, concluzia indică aceeași dificultate: îndeplinirea integrală a condițiilor privind guvernanța întreprinderilor publice.
Aproape 460 de milioane de euro nu mai ajung în RomâniaVerdictul final privind cererea de plată numărul 3 reprezintă atât o veste bună, cât și una nefavorabilă pentru România.
Pe de o parte, autoritățile au reușit să remedieze o parte dintre probleme și să recupereze 350,7 milioane de euro care fuseseră suspendate.
Pe de altă parte, 458,7 milioane de euro sunt pierdute definitiv, după ce anumite jaloane și ținte nu au fost considerate îndeplinite în conformitate cu angajamentele asumate.
Cea mai importantă pierdere prezentată apare în zona companiilor energetice de stat, în timp ce reforma pensiilor speciale ale magistraților permite recuperarea unei părți consistente din suma blocată.
Decizia Comisiei Europene reprezintă și un avertisment pentru perioada următoare. România trebuie să accelereze implementarea reformelor și investițiilor rămase în PNRR, în condițiile în care întârzierile sau nerespectarea condițiilor asumate pot avea un efect direct asupra sumelor europene care ajung efectiv în țară.