Banca Națională a României atrage atenția asupra necesității ca populația și instituțiile financiare să fie pregătite pentru eventuale situații excepționale, într-un context european în care riscurile cibernetice și dependența de serviciile digitale sunt în creștere.
Deși sistemul bancar românesc este considerat stabil și bine pregătit pentru eventuale incidente, autoritățile recomandă o atitudine prudentă. Una dintre măsurile de precauție sugerate este păstrarea uneisume rezonabile de bani în numerar, care să poată fi folosită temporar în cazul în care anumite servicii bancare devin indisponibile.
Recomandarea nu trebuie însă interpretată drept un îndemn pentru retragerea economiilor din bănci. Scopul este de a avea o rezervă modestă pentru situații neprevăzute, nu de a păstra acasă sume importante.
Într-o societate în care plata cu cardul și aplicațiile bancare sunt utilizate tot mai frecvent, o defecțiune tehnică poate afecta temporar accesul la aceste servicii. Un atac informatic, o pană extinsă de electricitate sau o întrerupere a comunicațiilor ar putea face imposibilă utilizarea temporară a bancomatelor, cardurilor ori aplicațiilor bancare.
Într-o asemenea situație, o rezervă de bani cash poate fi folositoare pentru achiziționarea alimentelor, medicamentelor și a altor produse de strictă necesitate.
Ideea este una deprecauție și pregătire, nicidecum de panică.
Este importantă diferența dintre păstrarea unei mici rezerve de numerar și retragerea unor sume mari din conturile bancare. Economiile importante nu ar trebui mutate în numerar doar din cauza temerilor privind eventuale incidente.
Păstrarea unor sume considerabile în locuință implică, la rândul ei, riscuri. Banii pot fi furați, distruși într-un incendiu sau deteriorați în alte circumstanțe.
Prin urmare, numerarul trebuie privit ca o soluție temporară de rezervă, destinată situațiilor în care accesul la sistemele electronice este întrerupt.
Instituțiile financiare din România dispun de mecanisme și proceduri pentru gestionarea unor situații care ar putea afecta funcționarea serviciilor. Exercițiile și testele de reziliență urmăresc identificarea eventualelor probleme și capacitatea băncilor de a reveni rapid la activitatea normală.
Băncile au, de asemenea, planuri de continuitate care pot fi activate în cazul unor incidente majore.
Digitalizarea accelerată a sistemului financiar aduce numeroase beneficii, dar și noi vulnerabilități. Pe măsură ce tot mai multe operațiuni sunt realizate online, infrastructura financiară devine o țintă importantă pentru atacurile informatice.
Băncile și autoritățile trebuie să investească permanent în securitate cibernetică, monitorizare și sisteme capabile să detecteze și să limiteze rapid eventualele atacuri.
Un alt factor care ar putea schimba peisajul amenințărilor este inteligența artificială. Tehnologiile avansate pot permite atacatorilor să automatizeze anumite operațiuni și să dezvolte metode mai sofisticate de fraudă sau atac informatic.
În acest context, mesajul transmis populației este unul simplu:o rezervă rezonabilă de numerar poate reprezenta o măsură de precauție, însă nu există un motiv pentru retragerea masivă a economiilor din bănci.